Președinta USR, Elena Lasconi, declară că, dacă va ajunge președinte, va susține Ucraina și Republica Moldova. Lasconi este convinsă că prezența mai multor trupe NATO în România, ar descuraja un eventual atac. Totodată, Lasconi afirmă Biserica Ortodoxă Română are o aripă rusă.
Liderii coaliției nu-și mai vorbesc, nu mai participă la întrunirile politice și se atacă cu voluptate. Fac strategii pentru crearea altor majorități după alegerile parlamentare din 1 decembrie. În schimb, se înțeleg de minune atunci când e vorba de împărțirea funcțiilor și a sinecurilor.
Mircea Geoană susține că este ținta unei „acțiuni de kompromat” după ce o investigație internațională a arătat legăturile dintre un fost șef al campaniei sale la prezidențiale și un afacerist din Rusia. Pentru opozantul rus Mihail Hodorkovski a fost un prilej să critice NATO pentru felul în care își verifică oamenii. Acesta a șters mesajul ulterior.
Democratul Tim Walz și republicanul JD Vance s-au întâlnit marți la o dezbatere a candidaților la funcția de vicepreședinte al SUA, în ultima parte a unei campanii electorale controversate, marcată de discursuri controversate și două tentative de asasinat asupra lui Donald Trump.
Olandezul Mark Rutte a preluat pe 1 octombrie funcția de secretar general NATO. Rutte îi succede lui Jens Stoltenberg, care a condus alianța militară timp de un deceniu. Printre provocările imediate ale noului șef al Alianței sunt războiul din Ucraina, bugetele de apărare și incertitudinea politică din SUA.
Declarațiile președintelui Iohannis au pus PNL într-o situație ingrată. Partidul este în derivă în acest moment și nu știe cum să acționeze pentru a minimaliza pierderile de imagine, dar și pentru a găsi o soluție în eventualitatea unei candidaturi independente a președintelui pe listele liberalilor.
Chestiunea candidaturii președintelui Iohannis ca independent pe listele PNL pentru Senat și refuzul PSD de a achiesa la idee au ridicat brusc tensiunea în coaliție. S-a ajuns la acuze și amenințări. La liberali scadalul dă în clocot, mai ales după ce președintele a spus că nu-și dorește legea.
Mulți dintre candidații la alegerile prezidențiale nu au nicio șansă să intre în turul doi. Nu apar nici măcar în sondaje. Sunt așa numiții „candidați-iepuraș”. Cine sunt ei și care este rolul lor în acest an, într-o cursă care se anunță strânsă.
Președinții României de până acum nu și-au ales singuri caracterizările. Le-au fost date de electorat în funcție de ce au făcut sau nu au făcut la Palatul Cotroceni: președinte-jucător (Traian Băsescu), președinte-spectator sau președinte-călător (Klaus Iohannis). În 2024, candidații la prezidențiale au anunțat ei ce fel de președinți vor să fie. Rămâne de văzut dacă eticheta lor va rămâne și la finalul mandatului.
Doisprezece candidați la prezidențiale, de toate culorile politice și independenți, s-au aliniat până acum la startul alegerilor. Problemele fundamentale ale României sunt multe și rezolvarea unora trenează de ani de zile. În loc să fie abordate aceste teme, campania excelează prin populism.
Încarcă mai mult
Nici o sursă media
