Linkuri accesibilitate

3 minute | Cei Patru Mari la Zelenski, Rusia fură grânele Ucrainei, a cui a fost ideea legilor securității


Președintele Klaus Iohannis alături de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski și liderii celor mai puternice state din Uniunea Europeană - Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Mario Draghi. Un moment memorabil, 16 iunie 2022, marcat însă de enigme și tensiuni.

Anunțul de la Kiev celor patru lideri europeni - Macron, Scholz, Draghi și Iohannis - că Uniunea Europeană sprijină o aderare rapidă a Ucrainei e o veste mare, globală. „Detaliile” sunt problematice. Între ele, poziția României pare că se limpezește, după lipsa de energie/„tăcerea” de până acum.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Vizita la Kiev, alături de președintele francez, cancelarul german și premierul italian, este probabil cea mai bună zi a președinției lui Klaus Iohannis, mandatul I și II la un loc.

Dacă Ucraina, într-o orizont de timp acceptabil, va deveni țară UE, România va ieși din umbra unui teritoriu tampon, de frontieră. Cu condiția ca Bucureștiul să și muncească intens. Și ucrainenii, și românii ar fi recunoscători.

Dar iată principalele știri ale dimineții în ordinea lor internațională:

  • Patru lideri europeni, în vizită la președintele Zelenski, au anunțat că sprijină candidatura de urgență a Ucrainei la Uniunea europeană. Ce urmează?
  • Ministrul Agriculturii al Statelor Unite, dar și rapoarte de informații ucrainene, relevă că grâul ucrainean poate deveni cheia războiului din estul Ucrainei.
  • Autoritățile de la București, criticate pentru derapajele privind legile securității. Europa Liberă le dezvăluie traseul.

„Cine e tipul din dreapta?” La Kiev, au fost Trei sau Patru Mari?

Toate marile publicații comentează anunțul liderilor europeni la Kiev: sprijină aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Comisia Europeană urmează să facă astăzi recomandarea ca Ucraina să primească statutul de țări candidate, scrie BBC, iar decizia propriu-zisă de intrare pe acest traseu se va lua, cel mai probabil, la Consiliul European din 23-24 iunie, adică săptămâna viitoare.

Aceeași veste privește și Republica Moldova, după cum scriu colegii de la Chișinău. Din ecuație a fost exclusă Georgia, care făcuse demersuri insistente pe fondul războiului, să îi fie acceptată candidatura.

New York Times explică însă că multe întrebări rămân fără răspuns, mai ales că atât Germania, cât și Franța au avut atitudini împăciuitoare față de Rusia. Emmanuel Macron, după cum a relatat Europa Liberă, chiar cu o zi înainte să ajungă la Kiev. El a spus la Constanța că preș. Zelenski trebuie să negocieze cu Rusia pentru că „Rusia va rămâne pe hartă acolo unde e”.

În orice caz, unda verde pentru aderare enunțată la Kiev, după atâtea tatonări și apeluri franco-germane de a „nu umili”/deranja Rusia, a surprins. Puternicii Europei s-au repliat, titrează Europa Liberă. E. Macron, aflat în campanie electorală pentru alegerile parlamentare de duminică, a fost chiar...romantic.

Privite însă cu atenție, mai ales declarațiile cancelarului Scholz și ale premierului Draghi arată că accelerația privește numai statutul de țară candidată. Toți pașii prevăzuți în tratatul european vor fi ulterior respectați.

O fotografie cheie a întâlnirii istorice de la Kiev, 16 iunie 2022. De la stânga la dreapta: cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez, Emmanuel Macron, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, premierul italian, Mario Draghi și președintele României, Klaus Iohannis.
O fotografie cheie a întâlnirii istorice de la Kiev, 16 iunie 2022. De la stânga la dreapta: cancelarul german Olaf Scholz, președintele francez, Emmanuel Macron, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, premierul italian, Mario Draghi și președintele României, Klaus Iohannis.

După cum explică Politico, țări balcanice - Albania, Macedonia de Nord și Muntenegru - așteaptă de ani întregi să capete acest statut. Or, faptul că Ucraina îl primește „peste rând”, spune Moscovei că „sfera de influență sovietică a murit și că nu va fi resuscitată”.

Mai mult decât atât: pentru prima dată de la începutul războiului, „bătrâna Europă” a trimis Kremlinului mesajul pe care Washingtonul l-a enunțat încă din decembrie 2021, deci înainte de invazie: „Nimic despre Ucraina fără Ucraina”, după spusele lui Joe Biden, principiu reiterat pe 1 iunie în editorialul semnat de președintele american în New York Times.

Pe scurt, europenii „nu vor forța mâna Kievului să cedeze teritorii în încercarea de ajunge la un compromis la finele războiului”, sintetizează Politico. Or, acesta este punctul de vedere american, susținut vizibil și permanent de România.

Este motivul pentru care „Cei trei Mari ai Europei și România” sunt de fapt patru, liderul de la București exprimând în context poziția de lider a Statelor Unite. Deci Cei Patru Mari...

Cei Patru Mari la Versailles - fotografie iconică din timpul negocierilor Tratatelor de Pace de la Paris din 1919. De la stânga la dreapta: premierul italian, Vittorio Emanuele Orlando, premierul britanic, Lloyd George, premierul francez, Georges Clemenceau și președintele Statelor Unite, Woodrow Wilson. Ironia istoriei face ca cel mai înalt între cei prezenți la Kiev ieri, 16 iunie 2022, să reprezinte de asemenea o poziție pro-americană.
Cei Patru Mari la Versailles - fotografie iconică din timpul negocierilor Tratatelor de Pace de la Paris din 1919. De la stânga la dreapta: premierul italian, Vittorio Emanuele Orlando, premierul britanic, Lloyd George, premierul francez, Georges Clemenceau și președintele Statelor Unite, Woodrow Wilson. Ironia istoriei face ca cel mai înalt între cei prezenți la Kiev ieri, 16 iunie 2022, să reprezinte de asemenea o poziție pro-americană.

Este adevărat că prezența președintelui Iohannis alături de puternicii Europei a creat o oarecare confuzie, după cum atent remarcă Hotnews: „Cine e tipul din dreapta?” Unul dintre analiști citați emite ipoteza ca prezența României să fi fost solicitată chiar de Kiev, de vreme ce solicitările punctuale ale Ucrainei reclamă ajutorul Bucureștiului.

Rusia fură grânele Ucrainei

E posibil ca Volodimir Zelenski să fi vrut să tranșeze limbajul dublu/rezervat sau cererile maximale ale Bucureștiului. E posibil ca acceptul pentru acceptarea candidaturii Republicii Moldova, respinsă inițial de Ucraina, să fi fost pe masa negocierilor. La fel ca un sprijin urgent pentru exportul cerealelor ucrainene prin România, mult prea lent, după cum explică Digi24.

Europa Liberă îl citează pe ministrul Agriculturii din Statele Unite, Tom Vilsack cere Rusiei să deblocheze de urgență porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exportul milioanelor de tone din depozite. În același timp, imagini transmise de un satelit american atestă că vase rusești transportă grâne ucrainene în Siria.

Portul Odesei la Marea Neagră este blocat de nave rusești. Exporturile de grâne de acolo trebuie să ia alte rute, inclusiv prin România.
Portul Odesei la Marea Neagră este blocat de nave rusești. Exporturile de grâne de acolo trebuie să ia alte rute, inclusiv prin România.

Un foarte consistent articol din The Times citează un raport al serviciilor de informații ucrainene care explică un imes conflict de putere între doi oameni de încredere ai președintelui Putin, cu abordări divergente. Pe de o parte, Viaceslav Volodin, președintele Dumei, adeptul unui război nimicitor în continuare, iar pe de altă parte, șeful staff-ului, ex-premierul Serghei Kirienko, maxim interesat de exportul de grâne ucrainene în conturile Rusiei și, sugerează Times, și în conturile proprii.

Or, în această ecuație, României nu îi rămâne decât să se grăbească. Europa Liberă a scris în mai multe rânduri despre încetineala cu care autoritățile centrale, locale și portuare mișcă lucrurile. Având în vedere armele trimise de SUA, Polonia, chiar țările baltice în Ucraina, dar și scenariul rusesc II de mai sus, e posibil ca atunci când bacurile românești de pe Dunăre și instalațiile din portul Constanța se vor multiplica, porturile ucrainene să fie deja deschise.

Cine a avut ideea legilor securității?

După ce a apărut informația că Președinția și Secretariatul General al guvernului s-au consultat cu SIE în elaborarea controversatului pachet de legi ale securității, Europa Liberă a cercetat cine sunt oficialii responsabili de avizarea acestor proiecte înainte de a ajunge în Parlament, dar și cine ar putea fi consilierii care l-au sfătuit pe Klaus Iohannis în privința lor.

Între aceștia, se detașează fostul ministru de Interne din vremea CDR, Constantin Dudu Ionescu, care pare o eminență cenușie la Cotroceni.

Constantin Dudu Ionescu este consilier în probleme de securitate la Președinția României. A fost ministru de Interne și al Apărării în timpul guvernării Convenției Democratice din partea PNȚ. În perioada respectivă, România a ratat aderarea la NATO. Ulterior, PNȚ a pierdut alegerile în noiembrie 2000 și nu a mai intrat vreodată în Parlament.
Constantin Dudu Ionescu este consilier în probleme de securitate la Președinția României. A fost ministru de Interne și al Apărării în timpul guvernării Convenției Democratice din partea PNȚ. În perioada respectivă, România a ratat aderarea la NATO. Ulterior, PNȚ a pierdut alegerile în noiembrie 2000 și nu a mai intrat vreodată în Parlament.

În orice caz, după protestul celor 13 organizații civice, multiplicate ulterior la 45, ca și vocile critice intervievate de Europa Liberă și alte publicații, a apărut ipoteza amânări lor cel puțin până în toamnă.

Viziunea amenințătoare ce răzbate însă din tentativa de a spori exponențial puterile președintelui, peste Constituție, de a elimina controlul parlamentar al serviciilor de informații, și așa formal, și de obliga cetățenii să ajute ofițeri de informații ar cere sancționarea autorilor, nu amânarea proiectelor.

Alte subiecte:

  • Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, spune într-un interviu pentru BBC că Rusia nu este curată ca lacrima, dar „nici nu ne este rușine cu asta”.
  • Două articole interesante despre cine pierde și cine câștigă pe cei peste 2000 de km de front în Ucraina publică Europa Liberă și The Guardian.
  • Dacă vreți alt tip de jocuri de putere decât cele de la Kremlin, citiți din Times ce se întâmplă la Opera de Ballet de la Paris. Fascinant.

Toate cele bune,

Elena

  • 16x9 Image

    Elena Tănase

    E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

Vrei să primești știrile zilei pe e-mail?

XS
SM
MD
LG