Biden și Putin, față în față la summitul de la Geneva

Biden And Putin Meet In Geneva For Key Summit

UPDATE 14.30

Întâlnirea dintre Joe Biden și Vladimir Putin a început la Geneva. Cei doi președinți s-au întâlnit la intrarea vilei în care vor avea loc negocierile, între ei aflându-se președintele Elveției, Guy Parmelin.

Putin și Biden vor fi însoțiți la masa de negocieri de traducători și câte cinci diplomați. De partea rusă, se alătură discuțiilor Ministrul de Externe Sergei Lavrov. Lui Biden i se va alătura secretarul de Stat Anthony Blinken.

Vladimir Putin a ajuns primul la Geneva. Cu el, Președintele Elveției, Guy Parmelin.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Vladimir Putin se simte bine și dorește să poarte o discuție constructivă. Putin a declarat că întâlnirea se va concentra pe problemele comune ale celor doi lideri, nu pe diferențele dintre ei. La sfârșitul întâlnirii, Biden și Putin vor da declarații separat.

Pe agendă se află atacurile cibernetice, Ucraina, Aleksei Navalnîi, armele nucleare și prizonierii americani din Rusia.

Sosirea lui Joe Biden la Geneva. Cu el, Președintele Elveției, Guy Parmelin.

______________________________________________________________

„Nu ne așteptăm la prea mari rezultate de la această întâlnire", a declarat un oficial de rang înalt reporterilor aflați la bordul Air Force One, care l-au însoțit pe președintele american în turneul său european, despre întâlnirea pe care cei doi lideri o vor avea miercuri la Geneva.

Întâlnirea are loc în contextul în care Rusia a inclus recent SUA pe lista sa oficială de „state neprietenoase”.

Ambele părți descriu relațiile dintre cele două state ca fiind cele mai proaste de la Războiul Rece încoace. Ambele țări și-au retras reciproc ambasadorii iar înalți oficiali ruși se află sub sancțiuni americane începând de la anexarea a Peninsulei Crimeea de la Ucraina până la presupusul amestec rus în alegerile prezidențiale americane. La toate acestea se adaugă faptul că doi foști pușcași marini americani se află acum în închisorile rusești, din care unul a fost condamnat la 16 ani de închisoare pentru spionaj.

Mai mult, Joe Biden a fost de acord cu un intervievator care l-a întrebat dacă îl consideră pe Vladimir Putin „un ucigaș”.

Oficial, ambii lideri spun că speră ca întâlnirea de la Geneva, prima de când Biden a devenit președinte în ianuarie, să poată duce la relații stabile și previzibile, chiar dacă rămân în contradicție pe orice subiect, de la Siria până la Ucraina.

În ciuda tuturor dezacordurilor dintre cei doi, ar putea exista totuși anumite zone de compromis pe care aceștia ar putea face progrese modeste.

Simbolismul întâlnirii. De ce Geneva

„Întâlnirea este importantă și din punctul de vedere al simbolismului, pentru că plasează Rusia în aceeași ligă cu SUA, iar pentru Putin simbolismul este foarte important”, spune Andrei Kortunov, directorul grupului de reflecție RIAC de la Moscova, citat de BBC.

A spus-o, într-un interviu pentru Europa Liberă, și analistul și istoricul Armand Goșu, specialist în spațiul ex-sovietic, care l-a descris pe liderul de la Kremlin ca pe un copil, unul care deține butonul nuclear, care se distrează terorizând cartierul pentru a obține o serie de concesii și pentru a putea porni de pe poziții de forță într-o eventuală negociere cu cel mai puternic lider al lumii.

Întâlnirea are loc la începutul mandatului de președinte al lui Biden, în timpul primei sale vizite în străinătate și la solicitarea sa adresată Kremlinului, puncte cu care Putin merge în avantaj la întâlnire.

Vila La Grange, situată în Eaux-Vives, înaintea summit-ului din 16 iunie dintre președintele american Joe Biden și președintele rus Vladimir Putin - Geneva, 4 iunie 2021

Pe de altă parte, este un summit în toată regula și nu doar o întâlnire anexată la un eveniment.

În ciuda unei agende aglomerate, inclusiv summit-ul NATO de la Bruxelles, există un interes deosebit pentru punctul final a vizitei europene a lui Joe Biden, întâlnirea față în față de la Geneva cu Vladimir Putin.

„Putin vrea cu siguranță să fie egal cu președintele SUA. Vrea să fie respectat în conformitate cu condițiile lui”, spune analistul politic Lilia Șevțova.

Însăși alegerea Genevei ca spațiu al summit-ului amintește de perioada Războiului Rece, când întâlnirile dintre cei doi lideri ai lumii nu aveau loc decât într-un spațiu neutru.

Acolo a avut, în 1985, primul summit dintre Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov.

Mihail Gorbaciov (stânga) și Ronald Reagan (dreapta), la Washington, semnând, pe 8 decembrie 1987, tratatul de eliminare a rachetelor nucleare cu rază medie și scurtă de acțiune din arsenalul celor două țări

Cu toate acestea, există prea puține șanse ca întâlnirea dintre dintre Joe Biden și Vladimir Putin să se ridice la același nivel și să ducă la același tip de dezgheț în relațiile politice dintre cele două țări.

Casa Albă spune că scopul său este crearea unei relații stabile și previzibile cu Rusia.

Pe de altă parte, Putin își ține ascunse intențiile încă de când „omuleții verzi”, oameni cu uniforme militare fără însemne, au intrat în Crimeea în 2014 și au anexat peninsula.

Acela a fost momentul de început al deteriorării relațiilor dintre Rusia și SUA.

La rândul său, Vladimir Putin a declarat recent pentru televiziunea rusă de stat că există chestiuni în care cele două state pot colabora, începând cu noi discuții privind controlul armelor nucleare, continuând cu conflictele regionale, inclusiv Siria și Libia, și schimbările climatice.

„Dacă putem crea mecanisme pentru a lucra la aceste probleme, atunci cred că putem spune că summitul nu a fost în zadar”, a spus Putin.

Analistul Lilia Șevțova este de părere că „un obiectiv fezabil” ar fi simpla identificare a limitei la care se află „liniile roșii” pentru fiecare dintre părți de care cealaltă parte este dispusă să țină cont pentru a înțelege că „dialogul este drumul pentru ieșirea din prăpastie”.

„Dacă nu au această discuție, atunci Rusia va deveni și mai imprevizibilă”, a avertizat ea, citată de BBC.

Atacurile cibernetice

Atacurile de tip ransomware ale unor infractori legați de Rusia, care au vizat de două ori infrastructura critică americană, reprezintă o preocupare pentru Statele Unite, scrie Reuters, care face un scurt inventar al punctelor de interes de pe agenda de discuții dintre cei doi lideri.

FBI nu a dat publicității nicio dovadă care să demonstreze implicarea guvernului rus în atacurile împotriva transportatorului american de combustibil Colonial Pipeline Co și a ambalatorului de carne JBS SA din Brazilia, iar Putin spune că ideea că Rusia este responsabilă este absurdă.

Russia -- A message related to the Petya ransomware is projected on a young man, Ryazan, 27 June 2017

Biden intenționează să aducă problema în discuție și a sugerat că dorește ca autoritățile ruse să combată astfel de infractori cibernetici. Putin a declarat că Moscova ar fi dispusă să-i predea pe suspecți în cazul în care vreun acord va fi parafat în ambele sensuri.

Biden ar putea, de asemenea, să pună în discuție îngrijorările SUA cu privire la amestecul cibernetic rus în politica SUA, lucru pe care Moscova, care presează pentru un pact de non-interferență cibernetică, îl neagă.

Cazul opozantului rus Alexei Navalnîi. Drepturile omului

Biden a declarat că administrația sa va acorda prioritate promovării globale a drepturilor omului și a democrației și nu va ezita să avertizeze țările care le încalcă.

Washingtonul a criticat Moscova pentru felul în care-l tratează pe opozantul rus Alexei Navalnîi și presupusa otrăvire a acestuia și a cerut ca acesta să fie eliberat.

Kremlinul, care neagă că ar avea vreun rol în otrăvirea lui Navalnîi, a declarat că politica rusă este o chestiune internă care nu privește Washingtonul, care nu se află în situația de a ține lecții pe acest subiect, date fiind propriile sale probleme pe acest subiect.

Armele nucleare

Cele două mari puteri nucleare ale lumii sunt dornice să discute despre controlul armelor pentru a asigura relații stabile. În februarie, au prelungit timp de cinci ani tratatul Noul START, care limitează numărul de focoase strategice nucleare, rachete și bombardiere pe care fiecare le poate desfășura.

Moscova dorește o extindere mai lungă, care să includă sisteme mai noi.

Noua rachetă intercontinentală Sarmat din Rusia, prezentată într-o locație nedivulgată din Rusia - martie 2018

După dispariția, în 2019 a Tratatului privind forțele nucleare cu rază medie de acțiune, Rusia dorește, de asemenea, să încheie un acord prin care niciuna dintre părți să nu desfășoare anumite rachete terestre în Europa.

Ucraina

Statele Unite au fost cel mai puternic aliat al Ucrainei de la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, o mișcare care a dus legăturile Moscovei cu Occidentul la cel mai scăzut nivel de la Războiul rece încoace.

O acumulare de forțe rusești în Crimeea și în apropierea granițelor Ucrainei la începutul acestui an a îngrijorat Washingtonul, care dorește ca Rusia să returneze Crimeea iar Kievul să redobândească controlul asupra unei zone din estul Ucrainei controlate de separatiștii susținuți de Rusia.

Liderii NATO au reiterat luni o decizie din 2008, potrivit căreia Ucraina ar putea să adere într-o zi la Alianța Nord-Atlantică, dar Biden a spus că Kievul trebuie să elimine mai întâi corupția și să îndeplinească mai întâi o serie de criterii de aderare la Alianță.

Putin a spus, la rându-i, că Ucraina este o „linie roșie” pe care Washingtonul să nu o depășească. Întrebat despre aderarea Ucrainei la NATO, el a spus că Crimeea este rusă și i-a transmis Kievului să discute mai întâi cu separatiștii din estul Ucrainei dacă dorește ca teritoriul să revină sub orice formă la Ucraina.

Ambasadori, servicii consulare

Statutul misiunilor străine este un domeniu în care ambele părți cred că ar putea fi făcute progrese. progres.

Rusia l-a retras pe Analtoli Antonov, ambasadorul său la Washington, în martie, după ce Biden a spus că crede că Putin este un „ucigaș”, în timp ce John Sullivan, ambasadorul SUA la Moscova, s-a întors la Washington pentru consultări în aprilie.

Un acord pentru ambii diplomați să revină la posturile lor ar trimite un semnal că s-au făcut unele progrese. Ar putea, de asemenea, să se facă o mică înțelegere cu privire la vize și personalul ambasadei.

Rusia, ca răspuns la sancțiunile SUA, a limitat personalul pe care ambasada SUA îl poate angaja, forțând Washingtonul să întrerupă serviciile consulare. SUA au expulzat zeci de diplomați ruși și au închis două clădiri în ultimii ani. Misiunilor diplomatice ale SUA din Rusia li s-a interzis să mai angajeze localnici, ceea ce înseamnă reduceri dramatice de servicii, inclusiv acordarea de vize.

Moscova ar putea permite ambasadorului său să se întoarcă la Washington ca o primă mutare.

De asemenea, Rusia s-a retras recent dintr-un acord care reducea restricțiile de călătorie impuse diplomaților.

Prizonierii

Rusia îl reține pe fostul pușcas marin american Paul Whelan pentru o condamnare de spionaj și pe Trevor Reed, un alt fost pușcaș marin american, pentru un presupus atac asupra unui ofițer de poliție. Ambii neagă faptele care le sunt imputate. Familiile lor au făcut presiuni pentru eliberarea lor înainte de summitul de la Geneva.

Întrebat dacă va lua în considerare un schimb de prizonieri, Putin a declarat pentru NBC News: „Da, da, desigur".

Avocatul rus al lui Whelan a sugerat anterior că Moscova ar fi interesată de un acord care l-ar putea aduce acasă pe dealerul de arme Viktor Bout, precum și pe Konstantin Iarușenko, un pilot condamnat pentru contrabandă cu cocaină în Statele Unite.

Belarus

Kremlinul a declarat că se așteaptă ca Putin și Biden să discute inclusiv despre Belarus, aliat al Rusiei, aflat în criză după ce protestele - izbucnite după alegerile prezidențiale din august trecut, care reclamă fraudarea lor - au fost reprimate sângeros de autocratul Alexandr Lukașenko, aflat neîntrerupt la putere din 1994 cu ajutorul Moscovei. Deturnarea, luna trecută, a unui avion de linie pentru arestarea unui blogger aflat la bord, opozant al lui Lukașenko, au atras indignarea occidentală și sancțiunile UE, Canada și SUA împotriva regimului de la Minsk.

Probabil că Biden îl va provoca pe Putin cu privire la sprijinul pe care liderul de la Kremlin i-l acordă lui Lukașenko și îl va întreba despre planurile de a continua cu integrarea economică și politică a celor două țări, în condițiile în care Putin consideră Belarusul ca parte a sferei de influență a Rusiei.

Siria

Biden îl va întreba cel mai probabil pe Putin cu privire la reticența aparentă a Moscovei de a susține o operațiune de ajutor transfrontalier a ONU în Siria, al cărei mandat va expira luna viitoare. Fără doar și poate, Biden îl va îndemna pe Putin să o susțină, a declarat un oficial american.

Șeful ajutorului ONU, Mark Lowcock, a făcut luna trecută un apel la Consiliul de Securitate pentru a nu tăia „linia de salvare” a ajutorului transfrontalier pentru aproximativ 3 milioane de sirieni din nordul țării.

Putin a declarat pentru NBC că Rusia a crezut că Occidentul va distribui ajutorul acordat Siriei prin intermediul guvernului sirian, acuzându-l că nu a făcut acest lucru doar pentru a-l Evita pe președintele sirian Bashar al-Assad.