La summitul de la Vilnius/ Lituania (11 - 12 iulie), liderii NATO vor discuta măsuri de apărare fără precedent în istoria Alianței.
În primul rând, vor fi adoptate trei mari planuri regionale.
Primul vizează zona Atlanticului și Europa Arctică, al doilea se referă la țările baltice și Europa Centrală și al treilea plan, în care este inclusă România, vizează zona Mării Negre și a Mării Mediterane.
În mod concret, NATO va pune 300.000 soldați în stare de alertă sporită, iar planurile au o importantă componentă aeriană și navală.
Video: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, anunță cele trei noi planuri regionale. 7 iulie 2023
Prezența României în planul NATO de descurajare a adversarului care vizează Marea Mediterană și Marea Neagră înseamnă că aceasta va face echipă cu Bulgaria și Turcia și rămâne de văzut dacă și cu Grecia.
Negocierile între Grecia și Turcia au avut loc inclusiv în weekendul tocmai încheiat, cu două zile înainte de summit, a explicat pentru Europa Liberă un înalt oficial NATO.
În opinia expertului în relații internaționale Ștefan Popescu, invadarea Ucrainei de către Rusia și deciziile summitului de la Madrid, din iunie anul trecut, au plasat regiunea în care se află România și Marea Neagră în centrul preocupărilor NATO, ale Uniunii Europene și țărilor occidentale în general.
Pivotul dispozitivului de apărare în această zonă este însă reprezentat, spune el, de România, Bulgaria și Grecia.
Turcia, deși un membru vital al NATO, cu o bază militară strategică majoră, la Incirlik, are o poziție ambiguă de multe ori, remarcă expertul de politică externă. De altfel, Turcia este și în centrul discuțiilor NATO de luni, când președintele SUA, Joe Biden, a discutat cu liderul Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, despre aderarea Suediei la Alianță, pe care Turcia o blochează și în acest moment.
Luni după amiază, la Vilnius, și Jens Stoltenberg va media o discuție între cele două țări.
Aderarea Suediei e susținută activ și de România, după cum a transmis, joi, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Flancul Estic și importanța Mării Negre
Pentru România însă, „semnificația deosebită a acestei reuniuni la vârf /.../ se referă inclusiv la asigurarea unei prezențe Aliate întărite pe Flancul Estic, cu alocări de forțe, echipamente și capabilități”, a transmis președinția.
Un exemplu relevant pentru importanța României pe Flancul estic al NATO, spune Ștefan Popescu, este prezența militară importantă a Franței în România.
„Cei 1.400 de militari francezi în România, care sunt foarte bine echipați cu armament greu, cu tancuri Leclerc, cu sisteme de apărare antiaeriană avansate și care au vocația să ajungă la sfârșitul anului la 2.000 și apoi, când condițiile vor permite, chiar la 5.000, la nivel de brigadă, arată faptul că există un interes pentru poziția geostrategică a României, țara cea mai apropiată de Crimeea, țara cu cea mai lungă frontieră cu Ucraina”, apreciază Ștefan Popescu.
Surse NATO apropiate discuțiilor care au avut loc înainte de summit au spus pentru Europa Liberă că documentul final al reuniunii va menționa importanța strategică a Marii Negre.
Noile planuri regionale ale NATO. Scurt istoric
Alianța Nord Atlantică aprobă trei noi planuri regionale de descurajare a adversarului și apărare ca urmare a agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei.
Primele planuri, de dimensiuni mai reduse, au fost adoptate în 2014, la summitul din Țara Galilor, după ce Rusia a anexat ilegal Peninsula Crimeea.
Atunci, a fost pentru prima dată când România a avut un plan de contingență aprobat de NATO, la zece ani de la aderarea sa la Alianță.
După ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022, NATO a decis dublarea grupurilor de luptă înființate în Estul și Nordul Europei, de la patru la opt.
Astfel, și în România a fost înființat un grup de luptă în cadrul căruia au fost dislocați o mie de militari străini din țări membre NATO, cei mai mulți francezi.
Planurile regionale de apărare a NATO sunt documente cu cel mai înalt grad de clasificare, adică strict secrete.
Aceeași sursă a declarat pentru Europa Liberă că planurile se întind pe patru mii de pagini și ele prevăd, în cel mai mic detaliu, cine, cum și în cât timp intervine în caz că un stat membru aliat este atacat.
De asemenea, ele prevăd ce echipamente militare sunt dislocate.
Ca măsură preventivă, odată cu adoptarea acestor planuri de apărare, NATO, inclusiv România dezvoltă sau reașază noi infrastructuri de apărare.
În timpul negocierilor de dinainte de summit, România a propus ca NATO să includă în planurile de apărare regională și noi măsuri de protecție maritimă. Platformele marine din Marea Neagră ar putea să fie protejate și de pe mare.
La summitul de la Vilnius, mai mulți aliați sunt așteptați să anunțe că trimit trupe și echipamente militare în România, dar Grupul de Luptă NATO nu va depăși totuși 1.500 de militari. Dacă am fi atacați, NATO va putea trimite în România încă 1.500 de militari, care să se afle sub comanda acestei structuri.
Deși recent, atât președintele Klaus Iohannis, cât și premierul Marcel Ciolacu au vorbit despre dorința României de a avea trupe NATO permanente pe teritoriul național, nu este de așteptat ca un anunț în acest sens să vină de la Vilnius.
Aceasta nu exclude importanța care va fi acordată Flancului Estic și Mării Negre.
„NATO va demonstra că este cu adevărat vehiculul care păstrează securitatea țărilor membre, inclusiv a României”, a spus ambasadorul Marii Britanii la București, Andrew Noble, pentru Europa Liberă.
O problemă pe care o are România, dar pe care încearcă să o rezolve, precizează expertul în relații internaționale, Ștefan Popescu, este cea de infrastructură.
Găzduirea militarilor NATO, opțiunea mișcărilor de trupe și aparatură militară necesită infrastructură rutieră și feroviară la care România a fost mult timp deficitară.
„Cred că autoritățile din România sesizează importanța momentului. În România au fost mereu strategii, dar punerea lor în practică a fost deficitară. Lucrurile au început să se miște pe zona infrastructurii rutiere, dar a fost nevoie de această tragedie, de acest conflict [războiul împotriva Ucrainei n.r.] pentru a observa că Portul Constanța era blocat de 900 de vagoane, că multe linii ferate nu mai erau funcționale. Bine că s-a ajuns la conștientizarea problemelor și au început să se amelioreze”, spune Ștefan Popescu.
Care e contribuția României la securitatea colectivă și a vecinilor din Est
Chiar înainte de summitul care începe marți, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a analizat înființarea, pe teritoriul României, a unui centru de pregătire a piloților pentru operarea avioanelor americane de luptă F-16.
„Aici vor fi pregătiți piloții români care operează aeronave F-16, urmând ca facilitatea să fie deschisă ulterior și participării piloților din statele aliate și partenere NATO, inclusiv din Ucraina”, transmitea președinția după ședința CSAT de joi.
Surse NATO au explicat pentru Europa Liberă că România va lucra la acest proiect în special cu Olanda.
Separat de înființarea centrului de pregătire a piloților pentru avioanele de luptă F-16, România va participa, în continuare, la exerciții NATO în state aliate, așa cum și alți membri ai Alianței Nord Atlantice o vor face, dislocând din când în când trupe în România sau în oricare alt stat unde se vor organiza antrenamente comune.
În plus, compania Romarm, cea care reunește fabricile de muniție și armamement, va intra în circuitul de producție coordonat de NATO în colaborare cu Uniunea Europeană.
NATO insistă pentru sporirea producției și a stocurilor de muniție, iar Planul de acțiune pentru producția în domeniul Apărării (Defence Production Action Plan) va fi discutat la Vilnius.
În prezent însă, „industria de apărare românească produce la sub 40% din capacitatea pe care o are”, după cum a spus la rubrica Țară în service de la Europa Liberă, liderul Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA), Constantin Bucuroiu.
Potrivit lui Ștefan Popescu, spre deosebire de România, în țări precum Polonia și Cehia liniile de producție a munițiilor și a diferitelor echipamente militare sunt deja suprasolicitate.
Acestea „câștigă miliarde de euro plătite de statele occidentale. În România nu s-a acordat aceeași atenție industriei de armament și, din păcate, nu poate beneficia cum beneficiază Cehia și Polonia, care au știut să își păstreze capacități de producție și să caute piețe”.
România donează noi sume pentru Ucraina și Republica Moldova
La summitul NATO de la Vilnius, va veni și Republica Moldova, iar sprijinul pentru aceasta este o prioritate a României.
„România va continua să acorde atenție specială și să încurajeze menținerea angajamentului sporit al aliaților în raport cu partenerii vulnerabili din Vecinătatea Estică, în special Republica Moldova, unde riscurile de securitate au crescut odată cu războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. Securitatea Republicii Moldova și cea a Ucrainei sunt conectate, securitatea celor două state fiind legată de securitatea transatlantică”, a transmis CSAT.
La Vilnius, Republica Moldova a fost invitată pentru prima dată să se alăture Aliaților la un astfel de summit, prin ministrul său de Externe, Nicu Popescu.
În prima zi a summitului, marți, 11 iulie, Consiliul Nord Atlantic va avea o reuniune prezidată de secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, la care vor participa miniștrii de Externe din Republica Moldova, Bosnia-Herzegovina, Georgia, Suedia și un reprezentant al Uniunii Europene.
Sunt așteptate anunțuri privind donații voluntare pentru Republica Moldova ale Aliaților.
După summitul NATO de la Madrid, de anul trecut, România a donat Republicii Moldova, 1,3 milioane de dolari, iar acum, va face un anunț similar. De asemenea, președintele Klaus Iohannis ar putea anunța o donație similară și pentru Ucraina.
România coordonează pachetul de consolidare a capacității de apărare a Republicii Moldova, DSB - Defence Capacity Building. Este o inițiativă NATO de construcție a capacităților de apărare.
Miercuri, 12 iulie, România va participa, prin președintele Klaus Iohannis, la Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de șefi de stat și de guvern, „la care vor fi prezente atât Suedia, în calitate de invitat, cât și partenerii din regiunea Indo-Pacificului – Australia, Republica Coreea, Japonia, Noua Zeelandă, precum și Președintele Consiliului European și Președintele Comisiei Europene”.
Tot la 12 iulie 2023 va avea loc prima reuniune a Consiliului NATO-Ucraina la nivel de șefi de stat și de guvern, la care, după cum a anunțat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va participa și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
În privința Ucrainei, NATO dorește să realizeze odată cu acest summit:
- agrearea unui program de asistență multianual pentru a asigura interoperabilitatea deplină între forțele armate ucrainene și NATO
- îmbunătățirea legăturile politice cu Ucraina prin înființarea Consiliului NATO-Ucraina.
- reafirmarea din partea liderilor NATO a faptului că Ucraina va deveni membră a Alianței (o variantă exclusă cât timp pe teritoriul acesteia se desfășoară un război).
