Potrivit unui sondaj Eurostat, România și Bulgaria sunt cu mult peste media europeană de 21%, însă nici cei din Spania sau Grecia n-o duc mult mai bine.
La celălalt capăt al clasamentului sunt Cehia și Slovenia, unde doar 12, respectiv 14% dintre cetățeni riscă să se cufunde în sărăcie.
În total, 94,6 milioane de oameni din UE trăiesc în gospodării unde au mari lipsuri materiale sau sociale, nu pot munci suficient de mult încât să se întrețină și au un venit redus.
Notabil este că, din cauza salariilor mici și a costurilor mari din România, până și cei care au slujbe cu program normal ajung în dificultate economică.
România cheltuiește mult sub media europeană și pe bugetul de pensii.
Statistica nu ține doar de venitul unei gospodării, ci reflectă și alte aspecte socio-economice.
Femeile, tinerii, oamenii cu un nivel mai redus de educație și șomerii sunt cei mai aproape de a cădea sub pragul sărăciei. Familiile cu copii, de asemenea.
Cu toate acestea, PIB-ul României crește de la an la an. Experții avertizează că este o creștere doar pentru cei deja avuți, în timp ce săracii devin tot mai săraci.
Deși o creștere cu 1% a PIB-ului ar trebui să reducă rata sărăciei cu 1,7%, în ultimii cinci ani de creștere economică rata sărăciei a rămas constantă și România are cel mai mare decalaj din UE între cetățenii bogați și săraci.
Sărăcia copiilor români
Un copil care crește în sărăcie are șanse foarte mari să rămână blocat în astfel de condiții materiale. Toate se acumulează: lipsa banilor părinților, educația, șansele de viitor, susținerea pe care o au de la stat ori lipsa ei.
Peste 100.000 de elevi români depind de masa caldă de la școală și 1,5 milioane – adică patru din zece copii – sunt în risc de sărăcie, însă guvernul de la București alege să economisească 20 de milioane de euro pe lună prin amânarea programelor cu mese pentru copii.
Unul din zece copii români se culcă flămând.
Problema e și mai gravă la sat, unde copiii mai ajută și cu treburile obositoare din curte, iar unul din patru spun că le este îngrădit dreptul la educația pentru că trebuie să iasă la câmp sau să se implice în muncile din gospodărie și din acest motiv lipsesc de la ore.
În lipsa oportunităților, 15% se lasă de școală. În 2022, doi din zece părinți spuneau că-și vor retrage copiii de la școală pentru că nu au suficiente resurse să le cumpere rechizite, să le dea de mâncare, să-i ducă la școală.
Mai sunt și situații extreme precum aceea a copilului de 13 ani care a fost descoperit în 2023 în condiții de sclavie într-o fermă din Covasna: propriul său tată îl vânduse unui fermier care l-a obligat să muncească timp de opt luni. Băiatul nu știa să scrie sau să citească.
Nici mamele tinere nu sunt ajutate de statul român. România avea, în 2021, cele mai multe mame minore din UE, iar una din zece mame minore sunt fete între 10 și 14 ani.
Cu toate acestea, ele nu sunt ajutate de autorități nici material, nici educațional, iar sărăcia riscă să se transmită din mamă în fiică. Pe lângă asta, toată susținerea statului nu poate compensa marginalizarea la care sunt expuse mamele adolescente.
Persoanele cu dizabilități sunt „invizibile”
În România, peste 800.000 de adulți au o dizabilitate recunoscută de stat, jumătate dintre ei cu handicap accentuat.
Statul le dă sub 500 de lei pe lună. Având în vedere că mulți dintre ei nu pot munci sau sunt vârstnici cu pensii mici, viața le devine extrem de grea dacă nu au pe cineva care să aibă grijă de ei.
Guvernul de la București exclude, însă, asistenții persoanelor cu dizabilități de la creșterile salariale.
Nici pentru cei mai capabili de muncă nu e ușor. În România, unde există cerințe legale de angajare a persoanelor cu dizabilități, firmele preferă să plătească amenzi în loc să dea o șansă unor angajați surzi sau muți.
Anul trecut, țara a fost zguduită de dezvăluirile din cazul supranumit „Azilele Groazei”: zeci de cămine unde bătrânii și oamenii cu dizabilități erau ținuți în condiții inumane, insalubre și de o cruzime atroce.
Cei responsabili erau apropiați de autorități – inclusiv de ministra Familiei la acea vreme, Gabriela Firea, care acum a fost aleasă europarlamentar pe lista PSD.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
