Deși explicată drept o încălcare a regulilor prin "incitare la violență", decizia a ridicat întrebări privind implicarea giganților tech în sfera politică.
Amenințarea asupra șanselor lui Donald Trump de a reveni la Casa Albă în 2024 s-ar putea să nu se afle doar la Washington, unde urmează să înceapă procedurile de punere sub acuzare în această săptămână, ci în Silicon Valley, unde companiile de tehnologie au lansat o represiune fără precedent asupra mașinăriei de promovare a președintelui.
Trump nu mai are un cont pe Twitter sau Facebook după ce ambele companii l-au interzis pe platformele lor în urma violenței provocate de susținătorii săi la Capitoliu în ziua în care Congresul valida alegerea lui Joe Biden. Între timp, Apple, Google și Amazon au luat toate măsurile pentru a contracara Parler, rivalul lui Twitter, folosit de mulți dintre cei mai înfocați susținători ai lui Donald Trump.
Mișcările au adăugat combustibil unei dezbateri acerbe despre echilibrul dintre dreptul unei companii de tehnologie de a cenzura utilizatorii care îi încalcă politicile de conținut față de dreptul unei persoane la libertatea de exprimare.
De ani de zile, companiile au fost presate să ia măsuri împotriva lui Trump. Mulți de pe partea stângă a eșicherului politic cred că a folosit platformele pentru a aprinde flăcările violenței, pentru a amplifica teoriile conspirației și a semăna dezinformarea prin afirmații nefondate că democrații i-au „furat” în mod ilegal victoria în alegeri.
Dar a fost nevoie de violențele de la Capitoliu comise după o adunare publică pro-Trump - și de laudele online ale președintelui adresate direct participanților - pentru a-i convinge să-l blocheze cu totul.
Europa Liberă a vorbit cu doi experți în domeniu pentru a vedea până unde se întind atribuțiile giganților IT de a interveni, cum este protejată libertatea de exprimare în mediul online și ce precedent creează acest episod.
"Din punctul de vedere al actualului set-up legal, companiile de tip social media au dreptul să-și aplice sau modifice regulile după cum consideră de cuviință, atâta timp cât nu contravin legislației în vigoare. Pe deoparte legislația nu este concepută global, iar aceste afaceri funcționează legal", ne-a spus Dragoș Stanca, antreprenor și investitor cu expertiză în media și transformare digitală.
"El a spus în repetate rânduri pe Twitter că alegerile au fost falsificate deși nicio instanță nu a confirmat vreodată asta. Acest lucru l-a costat ceea ce Twitter numește o notificare, o etichetare cu un avertisment. Faptele pe care le-a comis în ultimele episoade ale alegerilor prezidențiale se pare că au depășit pragul acceptării de către Twitter. Apelul pe care el l-a lansat la o manifestație care s-a dovedit a fi violentă și care a costat vieți de oameni a condus la decizia de suspendare a contului. Indiferent că este președinte, el este o persoană care trebuie să respecte regulile. Iar poziția lui contează, pentru că orice instanță care judecă faptele ține cont și de poziția publică a persoanelor care le comit, pentru că pot avea impact mai mare sau mai mic. Popescu, simplu cetățean, care cheamă la rebeliune împotriva conducerii unei țări nu va fi pedepsit la fel ca un lider care are o audiență mare", ne spune și Mircea Toma, jurnalist și președinte Active Watch.
Trump și cei mai apropiați aliați ai săi au reacționat cu furie, Casa Albă spunând că angajații Twitter s-au „coordonat cu democrații și stânga radicală” pentru a-l reduce la tăcere.
"Ce s-a întâmplat este cumva logic și de înțeles pentru contextul din Statele Unite care este complicat. Pe de o parte, sunt discuții din ce în ce mai serioase legate de reglementarea, legiferarea sau sancționarea Big Tech în astfel de situații prin lege, lege care nu există. Pe de altă parte, avem presiunea umană pentru că 90% din personalul acestor companii, mai ales Twitter, este în Statele Unite. Iar deciziile pe care acești giganți globali le iau vin și ca urmare a presiunilor propriilor angajați", spune Dragoș Stanca.
Dar dincolo de motivele din spatele deciziei, aceste rețele sociale au un set de reguli pentru care utilizatorii trebuie să își dea acordul înainte de a își crea un cont, iar statutul de companie privată le oferă capacitatea de a implementa standardele dorite pentru cei care folosesc platforma.
"În cazul Twitter, ca entitate de sine stătătoare, și-a desenat propriile criterii după care judecă limitele libertății de exprimare, sunt publice și seamănă în mare măsură cu criteriile aplicate în majoritatea țărilor democratice în diverse configurații. Pentru Twitter la fel spune și juridisprundecța CEDO care este lege în România. În România există câteva trepte de limitare a libertății de exprimare legate de acest domeniu al instigării la ură. Există un palier penal, o primă limitare unde există instigare la acte de violență. În oglindă, Twitter are același tip de restricții prin utilizarea platformei Twitter. Poți fi exclus din utilizarea Twitter dacă ai încălcat niște norme care sunt similare cu majoritatea normelor din țările democratice. Cei care instigă la fapte de violență împotriva unor persoane care aparțin unor categorii de persoane pot fi eliminați definitiv de pe Twitter", argumentează Mircea Toma.
Dar înainte de toate, Twitter ca oricare altă companie caută profitul. Iar relația dintre Trump și Twitter a fost una în care ambele s-au ajutat reciproc: Twitter a primit promovare, iar Trump a avut o platformă să se adreseze susținătorilor, fiind urmărit de aproape 90 de milioane de persoane în momentul în care contul i-a fost suspendat. La fel, decizia din prezent poate fi percepută și printr-o cheie de poziționare a companiei în virtutea dezvoltării pe viitor a modelului de afaceri.
"Abuzurile de conținut sau abuzurile rețelelor în știrile locale nu sunt controlabile neapărat de cineva. Din punctul ăsta de vedere, pentru că Twitter a și recunoscut public că și sindicatele interne și angajații au făcut aceste presiuni, este într-o situație foarte delicată. Și nu numai Twitter, pentru că toate au crescut foarte mult datorită faptului că au permis președintelui Trump să scrie cam tot ce a vrut și tuturor susținătorilor lui să scrie ce au vrut, fie că e real sau nu. Modelul lor de business se bazează pe trafic cât mai mare și cât mai multe date, deci câți mai mulți bani din publicitate, iar pe de altă parte încearcă să peticească și să salveze aparențele. Este mai degrabă o operațiune politică și de relații publice și mai puțin o decizie rațională bazată pe argumente de ordin logic sau legal, pentru că există un vid legislativ și din punct de vedere al precedentului sau a modului de operare și toate aceste bucăți lipsă din această construcție logică duc la măsuri radicale și chiar derapaje", crede Dragoș Stanca.
În schimb, activistul pentru drepturile omului Mircea Toma subliniază că faptele sunt elocvente, violențe care au lăsat în urmă cinci decese și pagube materiale la Capitoliu, pe lângă cele de imagine pentru Statele Unite care nu pot fi cuantificate.
"Decizia Twitter este legată de relația dintre cuvinte și fapte. Dacă interzicem mai devreme putem fi acuzați că limităm excesiv libertatea de exprimare și atunci nu poți să limitezi decât în momentul în care toate argumentele sunt întrunite. Iar în cazul lui Trump a trebuit să vezi că se și întâmplă violența de calibrul acesta", arată președintele Active Watch.
Iar instigarea la violență, spune Mircea Toma, a fost picătura care a umplut paharul după ce Twitter i-a oferit președintelui în exercițiu destul spațiu de manevră în campania din 2016 și în cei patru ani petrecuți la Casa Albă.
"Ei (nr. Twitter) precizează și ce nu reprezintă o încălcare a regulilor- și la acestea există declarații incorecte legate de alegeri, dezbateri controversate, conținut organic politizat, tendețios, hiperpartizan. Sunt acceptate! Granița este determinată de ambele părți. Ai călcat pe roșu când ai instigat la violență, când declarațiile sunt false în context electoral, sunt alertate nu interzise", mai arată Mircea Toma.
Partizanat politic
Republicanii din Statele Unite au reclamat în repetate rânduri că sunt dezavantajați de marile companii de socializare pe care le-au acuzat că au înclinații spre stânga, iar decizia de a-l bloca pe Donald Trump la finalul mandatului a provocat noi tensiuni.
În acest sens, Dragoș Stanca ridică întrebarea de ce presa americană a putut prelua poziții clare pro sau contra lui Donald Trump, în timp ce companiile, care în plus sunt și private, trebuie să se supună unui cod etic prin care să demonstreze obiectivitate deplină.
"Cam așa se întâmplă în toate companiile big tech care se dezvoltă accelerat, nu toate regulile sunt scrise nici etic, nici legal, nici procedural în avans. De obicei ele se scriu pe parcurs în funcție de ce se întâmplă. Punctual, este în mod evident o discuție complexă și complicată vizavi de asumarea unor orientări politice din partea unor companii. Din păcate, chiar media care ar trebui să fie un exemplu de obiectivitate și echidistanță totală față de orice forțe politici ori comerciale a făcut prima acest compromis mergând în Statele Unite chiar asumat pentru sprijinerea unui candidat sau altul. Vedem exemple din astea și în România, neasumate, dar cât se poate de vizibile.
De ce ar avea voie o instituție de presă care se autodeclară independentă și obiectivă să nu fie de fapt independentă și obiectivă, dar avem pretenția de la Oracle, IMB, Facebook sau Microsoft să fie mai echidistante, mai corecte, mai neimplicate decât presa care e în această situație și ar trebui din start, etic și deontologic, să fie obiectivă. Dacă presa face asta, de ce am aștepta de la niște companii private să nu se autodeclarare într-o parte sau alta, sau angajații într-o parte și alta. Oamenii sunt partizanii unei părți sau alteia, consideră etic un lucru sau altul trecând prin filtrul subiectiv orice decizia", se întreabă acesta.
În schimb, Mircea Toma subliniază că astfel de diviziuni, precum vedem în prezent, în care Trump și susținătorii săi amenință că se mută pe alte platforme, precum Parler, ar putea provoca daune mult mai mari societății.
"Există acest risc și el este vizibil într-un spațiu mai convențional de dezbatere publică, cum sunt televiziunile. Polarizarea Fox News vs CNN este tradițională și are efecte nefavorabile pentru calitatea dezbaterii publice, pentru că se separă societatea în terenuri de dezbatere care sunt lipsite de argumentația celeilalte părți, segregaționismul mediatic este un pericol general vechi. Este un fenomen nociv", atrage atenția președintele Active Watch.
Dar această diviziune este vizibilă și în interiorul Facebook și Twitter prin ceea ce numim "bule", locuri în care oamenii așteaptă să primească răspunsuri care să le confirme convingerile și nu o dezbatere de idei în care toate punctele de vedere să fie reflectate.
"E inevitabil ca în anii care vin să nu vedem mai multe companii de tipul social networks care își vor asuma o anumită direcție sau agentă publică precum se întâmplă și cu publicațiile media din Statele Unite. Vor exista cu siguranță în viitor comunități și microcomunități sau macrocomunități social media unde vei fi din start îndemnat sau vei ști din start că părerile tale sunt reflectate și rereflectate, practic ce însemna acum așa-zisele bule social media", consideră Dragoș Stanca.
Cât de puternice sunt rețelele sociale
În alegerile interne pentru desemnarea candidatului democraților în cursa pentru Casa Albă, senatoarea Elizabeth Warren a propus chiar spargerea acestor giganți tech în mai multe companii pentru a evita ca ele să aibă prea mare putere și pentru a ține piața competitivă. Ideea ei s-a lovit de opoziția companiilor care au reclamat o încălcare a dreptului la proprietate prin implicarea statului în mediul privat.
"Nu consider că abordarea de acest tip este o soluție 100% validată atât timp cât aceasta nu este reală. Iar dacă este reală întrăm într-o zonă periculoasă privind dreptul la proprietate. Pentru că o separare nu înseamnă că faci Facebook 1, Facebook2 sau Facebook3 sau dacă se cheamă Oculus, WhatsApp și Facebook. Asta nu e o împărțire reală, pentru că cu orice grup de companii poți să ai decizii la comun sau resurse la comun. Ca să separi cu adevărat o companie de alta trebuie ca statul să intervină într-un nivel mult mai profund, să impună acestor companii odată sparte să accepte și un acționariat complet independent. Care credeți că va fi prima idee pe care Viktor Orban o va avea, va cere 50% pentru statul maghiar pentru că este un serviciu de utilitate publică și intrăm într-o discuție mai complicată. Simpla impunere prin lege a acestor lucruri nu este o idee rea dar poate deveni rea dacă este executată greșit", arată Dragoș Stanca.
Dincolo de aceste realități, un monopol, mai ales unul care privește comunicarea, poate duce la situații tragice.
"Riscurile monopolului în domeniul comunicării publice este de luat în calcul. Într-adevăr este o alertă legată de dominația pe care o pot avea platformele acestea. S-a văzut în Myanmar ce efect devastator poate avea Facebook care a devenit unica platformă de comunicare pe internet într-un interval scurt de timp din momentul în care s-a relaxat accesul la internet și acest lucru a făcut ca utilizatorii să nu fie suficient de pregătiți să consume informațiile și au luat discursul instigator la ură și s-a produs acolo o tragedie umană împotriva unei populații Rohinga care este ținta violenței populației majoritate. Facebook acolo este monopol și din acest motiv intensitatea dramei sociale a fost atât de amplă", atrage atenția Mircea Toma.
În acest stat asiatic, postările de pe Facebook nu proveneau de la utilizatori de zi cu zi. În schimb, proveneau din rândul personalului militar din Myanmar, care a transformat rețeaua socială într-un instrument de curățare etnică, potrivit foștilor oficiali militari, cercetători și oficiali civili din țară. Facebook a recunoscut că a reacționat târziu, dar violențele provocate au dus la plecarea în exil a peste 700.000 de membri ai comunității Rohinga.
Soluții pentru viitor
Scandalul provocat de Donald Trump va avea desigur ecouri care vor dăinui mulți ani, iar concluziile nu vor fi ușor de tras, nefiind un episod în care să se poată stabilit cine e de "partea binelui" și cine e de "partea răului".
Companiile de social media trebuie să se adapteze și ele din mers unei lumi în continuă schimbare, iar un pas extrem de dificil este felul cum tratează conținutul în contextul în care insistă să se definească drept platforme și nu servicii de utilitate publică.
Cazurile în care teroriștii și-au transmis atentatele în direct pe rețele de socializare, apelurile la violență din partea unor utilizatori, furturile de date personale sau folosirea lor pentru promovarea știrilor false și a dezinformării, în special pentru a provoca diviziuni sociale sau pentru a influența alegerile - toate reprezintă probleme pe care trebuie să le rezolve cât mai rapid în timp ce tot mai multă lume petrece mult timp în mediul online.
O soluție propusă de Dragoș Stanca este implementarea măsurii "know your customer" (tr. cunoaște-ți clientul), politică utilizată de către toate băncile.
"Simpla implementare a acestei măsuri ar reduce mult conținut discutabil din social media, pentru că una e să știi că poți publica orice sub un pseudonim și una e să știi că după ce ai scris o tâmpenie poate să îți apară poliția la ușă pentru că ai incitat la violență sau la alte ilegalități", arată Stanca.
Mircea Toma insistă pe necesitatea unei verificări atente a conținutului ce apare pe rețelele de socializare.
"Monitorizarea și moderarea discuțiilor pe platformele acestea este din punctul nostru de vedere binevenită. Este un instrument de autoreglementare", arată președintele ActiveWatch.
