Linkuri accesibilitate

Problemele nerezolvate cu care începe anul școlar 2022-2023


Școala începe în acest an pe 5 septembrie, pentru aproximativ 3 milioane de elevi. Noul an școlar este marcat de noi schimbări, în contextul unor propuneri controversate ale legilor educației.
Școala începe în acest an pe 5 septembrie, pentru aproximativ 3 milioane de elevi. Noul an școlar este marcat de noi schimbări, în contextul unor propuneri controversate ale legilor educației.

Noul an școlar 2022-2023 începe luni cu mai multe schimbări în privința structurii și evaluării, însă cu aceleași problemele sistemice cu care se confruntă învățământul românesc de mulți ani.

2022-2023 este ultimul an școlar care se desfășoară pe vechiul pachet de legi ale educației, a spus premierul Nicolae Ciucă, săptămâna trecută, la o ședință de pregătire cu prefecții și reprezentanții inspectoratelor școlare.

Din dorința de a arăta că lucrurile se vor desfășura diferit anul acesta, prim-ministrul a expus și un soi de critică: „Există, din păcate, experiența de a ne lua prin surprindere începerea anului școlar”.

Indirect, el a admis că ședința de pregătire cu responsabilii pe tema pregătirii începerii anului școlar ar fi fost organizată târziu.

„Sperăm să nu fie chiar pe ultima sută de metri și să identificăm soluțiile și modul în care putem să sprijinim începerea, debutul anului școlar din 5 septembrie”, a spus Nicolae Ciucă.

Simțindu-se vizat, ministrul Educației a răspuns: „Anul ăsta ne-a surprins mult mai puțin decât în anii anteriori”. „Suntem departe de a avea toate condițiile îndeplinite”, admite cu modestie Sorin Cîmpeanu, prezentând lista realizărilor sale.

Reiese din această punere în scenă că problemele din învățământul românesc sunt cunoscute la nivel de prim-ministru și ministru, chiar dacă sunt cosmetizate inclusiv de către cei doi.

Schimbările permanente

În sine, reformele sunt binevenite, însă în Educație acest lucru a însemnat mai degrabă o bătaie de cap generalizată la adresa elevilor, părinților și a profesorilor. Aproape că nu a existat ministru al Educației în ultimele decenii care să nu fi venit cu propria viziune și propriul său pachet de modificare a legilor din învățământ.

Potrivit unei cercetări a World Vision România, 27% din cadrele didactice ar solicita în primul rând „mai puține schimbări”, în timp ce 96% dintre profesori și-ar dori să fie consultați când se iau decizii în educație.

Iar în acest an, discuțiile pe marginea modificărilor s-au purtat chiar și în ultima săptămână de vacanță.

În acest sens, ministrul Cîmpeanu a fost criticat din mai toate direcțiile, fie pentru modificările propuse, fie pentru lipsa de transparență în dezbateri, fie pe marginea propunerilor - desființarea CNATDCU și modul în care este permisă renunțarea la titlul de doctor fiind doar două dintre cele mai scandaloase.

Încă de la primele propuneri, în primăvară, experții din educație nu știau pe ce studii de bazează modificările propuse. „Poate că există, dar noi nu le știm”, spunea Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Universitatea din București.

Iar în cele aproape două luni cât au fost oficial în dezbatere publică, proiectele lui Sorin Cîmpeanu au primit peste 2.000 de propuneri de îmbunătăţire.

Nemulțumirile au fost atât de mari încât o petiție pentru demiterea de urgență a ministrului Educației a fost semnată, până duminică, de aproape 45.000 de oameni. De altfel, și la numirea sa în funcție din 2020 a existat un val puternic de contestare la adresa sa.

Sorin Cîmpeanu este acuzat că „mimează o reformă în domeniul învățământului pentru a proteja politic noua oligarhie creată în jurul școlilor și universităților românești, care își vede acum puse la adăpost legal afacerile, fraudele și plagiatele”.

Politizarea

În proiectul de lege privind învățământul preuniversitar, ministrul Educației a prevăzut că, după ce are loc concursul pentru funcțiile de directori generali și directori generali adjuncți ai noilor Direcții Județene pentru Învățământ Preuniversitar (DJÎP) - denumirea propusă pentru noile inspectorate școlare - cei numiți în funcție prin ordinul ministrului Educației vor încheia contract de management pe perioada mandatului demnitarului.

Ținând cont că inspectorii școlari erau oricum numiți politic, practică întâlnită de altfel și la nivelul directorilor de școală, noile prevederi ar însemna de fapt „politizarea supremă”, potrivit unei analize Edupedu.

Mai mult decât atât, Ministrul Educației promitea în luna august a anului trecut că numirile politice „nu vor mai fi realitate”, însă politizarea inspectoratelor școlare a atins apogeul, după formarea noii coaliții de guvernare, în ciuda declarațiilor din trecut ale președintelui Klaus Iohannis că va opri aceste practici.

Astfel, conform algoritmului stabilit între PSD, PNL și UDMR, pozițiile de inspector au fost împărțite între cele trei partide. Așa se facă că inspectori școlari, precum cei din Maramureș și Botoșani, au mulțumit public partidelor pentru susținere.

Examenele și corupția

Cum nivelul de politizare ajunge până la nivelul unei școli oarecare, indiferent de județ, deseori profesorii au acuzat vicierea examenelor de titularizare sau împărțirea posturilor pe pile.

În plus, an de an, profesorii se confruntă cu incertitudinea că, deși pot obține nota 10, nu vor avea asigurat propriul post la catedră.

„Este bine-cunoscută situația în care sunt candidați care obțin ani la rând peste nota 9 la examenul de titularizare, dar nu beneficiază de posturi pe care să poată fi titularizați”, admitea chiar ministrul Educației, în luna iulie.

Titularizarea profesorilor ridică, pe de altă parte, și o situație tot mai des întâlnită: slaba calificare a cadrelor didactive. În acest an, doar jumătate dintre candidați au obținut peste nota 7 la titularizare.

Problema examenelor și a examinării există însă și de partea celalată a catedrei, chiar dacă ministrul prezenta rata de promovare a Bacalaureatului din această vară ca fiind cea mai mare din ultimii zece ani, de peste 75%.

Un aspect extrem de important și ignorat de autorități când vine vorba de prezentarea statisticilor este numărul mare de copii care nu se înscriu la examene - așa-numitul „fenomen Brăila”, care este foarte răspândit în ciuda numelui. În 2022, numărul elevilor care nu s-au înscris la BAC a fost de peste 41.000.

Infrastructura educațională

Aproximativ 3 milioane de elevi au început anul școlar 2022-2023, în aproape 25.000 clădiri școlare.

Ministrul Educației a declarat săptămâna trecută că două treimi dintre acestea nu necesită obținerea autorizației de securitate la incendiu. Dintre cele 33% care necesită autorizația, Cîmpeanu a precizat că „doar 18,7% și 14,3% care nu au obținut încă, fie sunt în curs de obținere, fie nici măcar nu au demarat procesul de obţinere a autorizării pentru securitate la incendiu”.

„Trebuie să înțelegem că nu are legătură toaleta în curte cu calitatea educației, din moment ce mulți dintre noi am făcut performanță învățând în aceste școli”, mai declara, săptămâna trecută, același Sorin Cîmpeanu.

Declarația a fost aspru criticată și este de neînțeles, în condițiile este recunoscut la nivel internațional că infrastructura îmbunătățește calitatea educației.

Inclusiv Banca Mondială spune de multă vreme: „Clădirile, sălile de clasă, laboratoarele şi dotările – adică infrastructura educaţională - constituie elemente vitale ale mediilor de învăţare din şcoli şi universităţi”.

„Rezultatele cercetărilor în domeniu sugerează că infrastructura de foarte bună calitate conduce la îmbunățățirea predării, a rezultatelor școlare ale elevilor şi reducerea abandonului şcolar, pe lângă alte beneficii”, mai arată Banca Mondială.

Ministrul Educației spune în schimb că numărul școlilor cu toaleta în curte a fost redus la câteva sute în acest an, de la câteva mii anii trecuți, și că au fost alocate fonduri astfel încât până în anul școlar 2024-2025 situația să fie rezolvată.

Profesorii spun care sunt principalele obstacolele în obținerea performanțelor școlare:

  • programă încărcată (46%) sau inadaptată (20%);
  • obligațiile birocratice (35%);
  • sprijinul scăzut la nivel de Minister (decizii, modificări dese, bulversante)(24%);
  • insuficiența dotărilor digitale ale școlilor (30%);
  • lipsa unui mediu stimulant (30%);
  • lipsa de implicare a părinților” (25%);
  • problemele socio-economice ale familiilor elevilor (25%).
  • Sursa: Inspectoratul Școlar Civic

Abandonul școlar

Abandonul școlar s-a accentuat în pandemie și chiar a crescut la toate nivelurile de învățământ, din școala primară până la universitate, după cum arată chiar datele de anul trecut ale Ministerului Educației.

Situația cea mai gravă este în mediul rural, unde rata de abandon şcolar a fost de 26 la sută în 2020. De altfel, decalajele din mediul rural față de mediul urban se văd la oricare dintre capitole atunci când vine vorba despre calitatea actului educațional.

Dar experții în educație spun că, pentru a combate fenomenul, este nevoie de mai mult decât prezentarea cifrelor.

„Când ne uităm la rezultatele unei generații de copii este important să vedem care a fost parcursul lor de-a lungul unui ciclu de învățământ sau de când au început școala”, spune Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

Potrivit datelor prezentate de ea, peste 170.000 de elevi au absolvit clasa a VIII-a în anul școlar 2017-2018, iar patru ani mai târziu, în această vară, numai 84.880 dintre ei au promovat Bacalaureatul, adică mai puțin de jumătate.

Decalajele rural vs urban sunt confirmate și de rezultatele la Bacalaureat: mai puțin de jumătate dintre cei care au făcut liceul în mediul rural obținut media de trecere. În schimb, la elevii care învață în licee din mediul urban promovabilitatea a fost de peste 74%. World Vision spune că diferența s-a redus anul acesta cu doar 1,6% față de anul trecut.

Cauzele abandonului școlar:

  • pentru 38% dintre familii, banii abia le ajung de la o lună la alta sau nu le ajung deloc;
  • 2 din 10 părinți nu-și susțin copiii să continue studiile la liceu după clasa a VIII-a;
  • 24% dintre adolescenți nu vor să meargă la liceu, principala cauză fiind dorința de a lucra pentru „a fi pe banii lor“;
  • mai mult de unu din trei adolescenţi lipsește de la şcoală uneori sau întotdeauna pentru că trebuie să lucreze în gospodărie;
  • adolescenții au puține repere în comunitățile lor: doar 4 din 10 adulți din mediul rural au luat Bacalaureatul;
  • 16% dintre adolescenți consideră că sunt defavorizați de către profesorii de la clasă;
  • profesorii nu sunt suficient de pregătiți: 52% vor mai mult acces la cursuri de perfecționare;
  • doar 41% dintre adolescenți declară că întotdeauna găsesc plăcere în studiu.

În aceste condiții, Edupedu scrie că anul școlar 2022-2023 începe fără două programe-cheie pentru reducerea abandonului școlar. Masa caldă nu va exista în școlile selectate începând cu 5 septembrie din cauza normelor întârziate, iar cei 500 de lei pentru rechizite vor ajunge după prima zi de școală, lucru care s-a întâmplat constant în ultimii ani.

Analfabetismul funcțional

42% dintre elevii din România nu pot interpreta o informație și nu pot avea propriile idei, arată rezultatele ultimului studiu național de literație.

Asta înseamnă că aproape jumătate dintre elevii români sunt analfabeți funcțional, adică fie le lipsesc competențe de citire, de scriere și de calcul de bază, fie au competențe limitate în a înțelege un text scris la un nivel de bază.

Potrivit studiului, doar 11% dintre elevii români se plasează în zona „funcțional”, iar procentul extrem de mic este „îngrijorător, sugerând probleme viitoare pentru educația secundară și ulterior pentru învățământul universitar”.

Ministrul Sorin Cîmpeanu spune că are în plan combaterea analfabetismului funcțional prin programul „România Educată”, lansat de președintele Klaus Iohannis în 2018.

Finanțarea

Bugetul alocat Ministerului Educației pentru 2022 este de 2,28% din PIB, fiind cea mai mică alocare din ultimii trei ani, după cum o arată datele Ministerului, care transmite că, în ciuda scăderii procentuale, suma nominală este în creștere cu 2 miliarde de lei față de anul 2021.

Cheltuielile cu salariile sunt de 21,5 miliarde de lei, adică 71,7% din totalul bugetului prevăzut. Acestea ar fi trebuit să crească de la începutul anului cu 16%, însă din cauza amânării legii majorarea a fost de doar 4%.

Conform grilei de salarizare din Legea Educației, profesorii debutanții pot câștiga între 3.300-3.500 de lei lunar, iar profesorii cu studii superioare de lungă durată pot ajunge până la 4.700 lei lunar.

În comparație, salariul mediu din România în acest an este de aproape 4.000 de lei.

Mai sus de profesori, salariul crește de la circa 6.200 în cazul unui director adjunct de liceu, până la 8.300 de lei pentru un inspector școlar general.

Plagiatul

Plagierea unui teze de doctorat în România pare că a ajuns să fie la fel de tolerată ca trișatul la un simplu examen de liceu, cel puțin asta par să arate modificările propuse de ministrul Educației.

În plin scandal al acuzațiilor de plagiat la adresa premierului Nicolae Ciucă, Sorin Cîmpeanu - și el vizat de acuzații de plagiat - a propus desființarea CNATDCU.

Astfel, atribuțiile privind plagiatul ar fi trecut de la Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare la Comisiile de Etică din universități.

În plus, Cîmpeanu oferea posibilitatea renunțării la titlul de doctorat la cerere și fără nicio consecință. Mai mult, fapta în sine, de furt intelectual, s-ar prescrie după trei ani, ceea ar echivala cu o amnistie a plagiatelor.

Lipsa de asumare politică

Nu în ultimul rând, o altă problemă a Educației este lipsa de asumare politică, adusă din nouă în discuție în contextul declarației despre WC-uri a ministrului Cîmpeanu.

Acesta a indicat că vina s-ar afla la autoritățile locale, care nu au cheltuit fondurile puse la dispoziție: „S-au folosit doar o treime, două treimi s-au întors la bugetul de stat”, a spus el.

Directorul World Vision România, Mihaela Nabăr, atrage totuși atenția că este de competența Ministerului Educației să implice toate autoritățile din teritoriu în rezolvarea problemei.

„Cred că asta este cel mai trist, faptul că un Minister nu reușește să găsească o modalitate de colaborare și de aplicare a unor acorduri de parteneriat și de asumare comună a unor lucruri care ar schimba fața României”, declara ea pentru Europa Liberă.

Principalele modificări în anul școlar 2022-2023

Noul an școlar durează 36 de săptămâni, iar poate cea mai importantă schimbare este renunțarea la semestre și introducerea a cinci module de învățare, fiecare cu vacanța lui.

O nouă modificare a fost anunţată pe ultima sută de metri: eliminarea mediei anilor de studiu din calculul mediei de admitere la liceu. De asemenea, elevilor li se va încheia câte o singură medie şcolară anual, la fiecare materie.

Profesorii stabilesc numărul de calificative/note acordate anual fiecărui elev, în funcție de numărul săptămânal de ore prevăzut în planul-cadru, după formula N+3. Astfel, dacă un elev studiază o materie pentru două ore pe săptămână, atunci va trebuie să primească cel puțin 5 note/calificative.

În plus, după ce în anii de pandemie, tezele semestriale au fost suspendate și apoi numărul lor redus, începând din acest an a fost eliminată obligativitatea lor.

Elevii vor beneficia pentru prima dată de „Săptămâna verde”, în perioada 27 februarie – 16 iunie 2023, însă deocamdată este neclar ce activități vor fi făcute și de către cine.

Structura anului școlar 2022-2023

  • cursuri: luni, 5 septembrie 2022 - vineri, 21 octombrie 2022;
  • vacanță: sâmbâtă, 22 octombrie 2022 - duminică, 30 octombrie 2022;​
  • cursuri: luni, 31 octombrie 2022 - joi, 22 decembrie 2022​
  • vacanța de iarnă: vineri, 23 decembrie 2022 - duminică, 8 ianuarie 2023;​
  • cursuri: luni, 9 ianuarie 2023 - vineri, 3 februarie 2023, respectiv vineri, 10 februarie 2023, sau vineri, 17 februarie 2023, la decizia inspectoratelor școlare județene/al Municipiului București, după caz;​
  • vacanță: o săptămână, la decizia inspectoratelor școlare județene/al Municipiului București, în perioada 6 - 26 februarie 2023;​
  • cursuri: luni, 13 februarie 2023, respectiv luni, 20 februarie 2023, sau luni, 27 februarie 2023, la decizia inspectoratelor școlare județene/al Municipiului București, după caz, până joi, 6 aprilie 2023;​
  • vacanță de Paște: vineri, 7 aprilie 2023 - marți, 18 aprilie 2023;​
  • cursuri: miercuri, 19 aprilie 2023 - vineri, 16 iunie 2023;​
  • vacanță: sâmbătă, 17 iunie 2023 - duminică, 3 septembrie 2023.

În ziua de 5 octombrie (Ziua internațională a educației) și în zilele nelucrătoare/de sărbătoare legală prevazute de lege și de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează cursuri.

Programul național „Școala altfel“ și Programul „Săptămana verde” se desfașoară în perioada 27 februarie - 16 iunie 2023, în intervale de câte 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare rămâne la decizia unității de învățământ. Derularea celor două programe nu se planifică în același interval de cursuri (modul de învățare), arată Ministerul Educației.

Clasele din învățământul liceal - filiera tehnologică, din învățământul profesional și din învățământul postliceal organizează activități de instruire practică în perioadele dedicate programelor „Școala altfel” și „Săptămana verde”.

  • 16x9 Image

    George Costiță

    A intrat ca Senior Correspondent în echipa Europei Libere în ianuarie 2022, după zece ani în care a scris despre cele mai importante evenimente interne și externe ale zilei în două redacții de televiziune din București și a colaborat cu o platformă de investigații. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași și a câștigat experiență încă din anii studenției, colaborând cu revistele locale.

XS
SM
MD
LG