A durat mult nașterea noului Guvern - 28 de zile. Aproape o lună în care partidele pro-europene au încercat o coaliție care să scoată în opoziție partidele extremiste, mai vechi și mai noi. Totul, într-o scenă politică tensionată de anularea alegerilor prezidențiale, de recrudescența suvernismului și extremismului, de acuzații de manipulare a alegerilor de către „actori statali”.
La negocieri au fost inițial toate cele patru partide pro-europene intrate în Parlament, PSD, PNL, UDMR și USR, la care s-a alăturat grupul minorităților. La linia de sosire, cu propunerea de premier pe masa președintelui au ajuns toate mai puțin USR, care a pus condiții considerate de neacceptat de partenerii de negocieri.
Și n-a fost singurul moment de cotitură al coaliției –cu două zile înainte de constituirea noului Parlament, președintele Partidului Social Democrat (PSD), formațiunea politică cu cel mai mare procent de voturi câștigate la alegerile parlamentare (22%), s-a retras de la negocieri. Supărat pe partenerii liberali că l-au jignit. Și pe el, și partidul.
Supărarea a ținut puțin, dar partenerii de coaliție au înțeles mesajul. Așa că la negocieri, PSD a obținut ce a vrut - propunerea de premier și cele mai multe ministere (opt).
Și s-a născut guvernul Ciolacu 2.0. Cu Marcel Ciolacu (57 de ani) în frunte și Marian Neacșu (60 de ani) viceprim-ministru.
Opt dintre viitorii miniștri au fost și în guvernul Ciolacu 1.0, pe aceleași funcții. Trei dintre viitorii miniștri vor schimba portofoliile, iar cinci sunt nume noi. Doi independenți, sprijiniți de PNL, doi reprezentanți UDMR și un membru PSD. Sunt doar două femei în cabinet, iar media de vârstă a Guvernului Ciolacu 2.0 este de 51,5 ani.
Cine sunt membrii viitorului cabinet?
Interne - PNL/ Cătălin Predoiu
Avocat, doctor în Drept, Cătălin Predoiu (56 de ani) este ministrul cu cea mai mare experiență la guvernare din actualul executiv. A fost ministru al Justiției între 2008 - 2012, 2019 - 2020, noiembrie 2021 - iunie 2023, prim-ministru interimar în 2012 și ministru interimar al Afacerilor Externe, în 2009. Din iunie 2023, a fost ministru de Interne în Cabinetul Ciolacu I.
A ajuns în Parlament, ca deputat, abia în 2016, după ce avea deja vechime la guvernare.
Și-a început cariera în justiție în 1995, când a înființat casa de avocatură „Racoți Predoiu”. În 2005, Predoiu a intrat prin fuziune de firme în colaborare cu fostul său socru, Călin Zamfirescu, și a format casa de avocatură „Zamfirescu, Racoți & Predoiu”.
Despre cariera și rudele lui Cătălin Predoiu, Europa Liberă a scris și la nominalizare anterioară, din 2023, la funcția de ministru al Internelor.
Îți mai recomandăm Țară în service | Păcatele miniștrilor: influență, bani, dosare. Cum au ajuns familiile Ciolacu & Grindeanu partenere în afaceriCătălin Predoiu și-a deschis în 2012 propriul cabinet de avocatură, iar în 2016 a înființat casa de avocatură „Predoiu & Stoian”.
Vechiul și noul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, la guvern, pe 14 decembrie, împreună cu fostul și actualul premier, Marcel Ciolacu.
Un moment controversat din cariera politică a lui Cătălin Predoiu este cel legat de antepronunțarea în dosarul soțului fostei șefe DIICOT, Georgiana Hosu, acuzat de trafic de influență.
Într-un interviu pentru Europa FM, în ianuarie 2023, Predoiu, la acel moment ministru al Justiției, a spus că Dan Hosu ar fi fost achitat de instanță în apel. Procesul nu era însă încheiat în acel moment, iar următorul termen de judecată era stabilit abia pe 7 februarie.
A revenit cu o explicație care nu a făcut lumină asupra situației. Și a rezistat în funcție.
Cătălin Predoiu a fost, aproape de-a lungul întregii cariere politice, un om cu bani.
În prima sa declarație de avere, depusă în 2008, la numirea sa la minister, veniturile declarate erau considerabile. Aproape un milion de lei de la casa de avocatură plus alte colaborări, plus aproape 900.000 de euro, obținuți din cesionarea acțiunilor sale în firmă.
Ministrul declara și o casă care valora 300.000 de euro, bijuterii, icoane și tablouri de alte câteva zeci de mii de euro. Averea familiei Predoiu a crescut constant de-a lungul anilor - a cumpărat terenuri, case, a deschis conturi în bănci.
În 2018, însă, soții Predoiu au divorțat, iar cea mai are parte a averii a rămas soției.
În ultima declarație de avere depusă în 2023, Cătălin Predoiu nu figurează cu imobile sau terenuri în proprietate. Are două mașini, ceasuri și obiecte de artă de 45.000 de euro și puțin peste 350.000 de lei în conturi. De la Guvern și Consiliul Suprem al Magistraturii a câștigat, în 2023, peste 235.000 de lei.
Justiţie - PSD/ Radu Marinescu
Radu Marinescu (51 de ani) este un avocat din Craiova, cunoscut pentru colaborarea sa strânsă cu primarul PSD al municipiului, Lia Olguța Vasilescu.
În martie 2016, când Olguța Vasilescu a fost subiectul unei anchete DNA, clasată între timp, Radu Marinescu a fost avocatul care a reprezentat-o.
De-a lungul carierei, a fost consilier local din partea Partidului Social Democrat (PSD) și a candidat la alegerile din 1 decembrie 2024 pentru un loc în Camera Deputaților, reprezentând județul Dolj. A câștigat mandatul de deputat, împreună cu alți patru candidați de Dolj.
Marinescu a încercat de mai multe ori să acceadă la conducerea Baroului Dolj, fără succes însă.
În trecut, Marinescu a fost implicat în controverse legate de practicile sale profesionale. El a fost finul și omul de încredere al lui Doru Petrescu (acum decedat), cunoscut sub numele de „Doru Măgaru”, un om de afaceri controversat din Craiova, scrie presa locală din Craiova.
Ulterior, Marinescu a fost angajat de primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, pentru a se implica în procese legate de Universitatea Craiova, inclusiv în procedurile de insolvență și disputele privind stadionul.
„Este un avocat, avocat de Înaltă Curte, cu foarte multă experiență în domeniu. În acest moment era ales președinte al Comisiei Juridice”, a explicat duminică seară Marcel Ciolacu alegerea lui Marinescu. „Eu cred că trebuie să dăm șanse și altor oameni decât celor care au fost până acum. Ați văzut cu toții că societatea românească se schimbă.”
avocatul Radu Marinescu, noul ministru al Justiției.
Radu Marinescu este vicepreședintele PSD Dolj, și membru în Baroul Dolj. Are în proprietate două apartamente, un automobil Mercedes cumpărat în 2022, peste 30.000 de lei și aproape 6.000 de euro în conturi. Plătește un credit de 55.000 de euro și, în 2023, a avut venituri de 148.000 de lei din avocatură, 12.000 de lei indemnizația de consilier local și 2.800 de lei pentru un lectorat.
Conform declarației de interse depusă în 2023, al a fost avocat al unor primării comunale din Dolj - Coțofenii din Dos, Malu Mare, Novaci, Scăești, Segarcea. A oferit asistență judiciară și Penitenciarului Craiova.
Înainte de a fi nominalizat pentru portofoliul de la Justiției, Radu Marinescu fusese numit președinte al Comisiei pentru Justiție din Camera Deputaților.
Și în legislatura trecută Doljul a fost reprezentat în Camera Deputaților de un avocat care a condus și comisia de specialitate. Este vorba de Laura Vicol, cea care a demisionat după scandalul Nordis, în care a fost implicat soțul ei,
Finanțe - UDMR / Tánczos Barna, vicepremier
O altă nominalizare-surpriză în noul Guvern este cea a lui Tánczos Barna (48 de ani), din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), ca ministru al Finanțelor. El ar urma să aibă și rolul de vicepremier. Fostul ministru al Mediului (2020-2023, în Guvernele Cîțu și Ciucă) este senator UDMR din 2012.
După mandatele de la Finanțe ale lui Adrian Câciu (PSD - ministru al Finanțelor din 2021 până în 2023) și Marcel Boloș (PNL - ministru al Finanțelor din 2023 până în prezent), Executivul încredințează acest portofoliu partidului care părăsea Coaliția de guvernare în iunie 2023, revenind la putere acum.
Finanțele se dovedesc un domeniu mai important ca oricând în societatea românească, în condițiile în care adâncirea deficitului bugetar și măsurile fiscale adoptate de Guvern începând cu 2023 au născut deja foarte multe controverse.
„Obiectivul nostru este să asigurăm predictibilitate şi credibilitate printr-o abordare responsabilă şi raţională a politicilor fiscal-bugetare”, a scris Tánczos Barna pe Facebook, duminică, după mediatizarea nominalizării sale.
Tánczos Barna este economist de formație – a absolvit Academia de Științe Economice din București - dar este cunoscut din postura de fost ministru al Mediului. A deținut acest portofoliu din decembrie 2020 până în iunie 2023. A fost contestat vehement de ONG-urile de mediu pentru unele dintre inițiativele sau abordările sale.
El a fost criticat atât pentru că ar fi adoptat politici insuficient de ferme legate de tăierile excesive de păduri, cât mai ales pentru Ordinul pe care l-a semnat în ultima zi a mandatului său, care ridica la aproape 500 numărul de urși care pot fi uciși anual, cu scop de prevenție, respectiv pentru intervenție.
Tanczos Barna, la audierea din comisia de specialitate din Parlament, pe 23 decembrie 2024.
Pe de altă parte, programele Rabla (pentru autoturisme) și cel care subvenționează montarea de panouri fotovoltaice, ambele cu mare priză în rândul românilor, s-au extins în timpul mandatelor sale.
Numele lui Tánczos Barna a fost vehiculat și în controverse privind contre româno-maghiare din lumea sportului, mai exact a hocheiului pe gheață. Este președintele fundației Mens Sana, prin care Guvernul Ungariei a derulat unele investiții sportive în județele cu populație maghiară însemnată din România, după cum a scris Europa Liberă în 2022. Demersurile Budapestei sunt privite ca o formă de softpower – de întărire a influenței politice din anumite regiuni.
În 2014, Tánczos Barna a fost anchetat penal de DNA pentru pentru infracțiunea de abuz în serviciu și de fals intelectual, ambele în formă continuată. Au fost vizate presupuse fapte din 2006, în timp ce acesta era președinte al Agențiilor Domeniului Statului. Dosarul a fost ulterior clasat, după cum a scris portalul Investigatoria, în 2023.
Sănătate - PSD / Alexandru Rafila
Alexandru Rafila (62 de ani) va fi din nou ministru al Sănătății în Guvernul Ciolacu 2, la al doilea mandat.
În primul mandat, început pe 25 noiembrie 2021, Alexandru Rafila a fost în centrul mai multor scandaluri, printre care dosarul vaccinurilor anticovid, atunci când a refuzat să mai cumpere serurile deja comandate prin Uniunea Europeană la fel ca toate statele membre. În ianuarie 2024, compania farmaceutică Pfizer a dat România în judecată și a cerut 564 de milioane de euro pentru 29 de milioane de doze de vaccin comandate în timpul pandemiei, la care guvernul român a renunțat.
Numele lui Alexandru Rafila este legat și de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Anul trecut, Ministerul Sănătății a întârziat organizărea unor licitații pentru construirea unor spitale. Prin urmare, Guvernul a anunțat Comisia Europeană că renunță la 740 de milioane de euro pentru modernizarea/construirea a șase spitale, iar ministrul Sănătății a promis atunci că proiectele merg mai departe, însă cu bani împrumutați.
Anul acesta, Rafila a fost în centrul scandalului de la Spitalul Sfântul Pantelimon din Capitală, unde doi medici de la ATI au fost acuzați că au omorât oameni prin scăderea dozei de noradrenalină. Ministrul a trimis la spital, pentru cercetări, un economist de la Corpul de Control, care i-a spus că nu a găsit nimic. Ulterior, cei doi doctori au fost arestați preventiv. Apoi, în urma judecății, eliberați. Rafila nu a dat nici acum raportul cu privire la Spitalul Sf. Pantelimon.
Rafila este printre cei mai bogați oameni din Guvern. Are 12 conturi bancare, în care a strâns 1.477.520 lei (aproximativ 295.000 euro), 429.964 de euro și 16.263 de dolari. Rafila a declarat că a făcut investiții personale în acțiuni la Transgaz, ale căror valoare ajunge la 463.000 de lei, la Banca Transilvania, în valoare de 130.000 de lei, și la Teraplast, în valoare de 260.000 de lei.
Rafila deține din 2007 un teren intravilan de 800 de metri pătrați la Credevia, unde anul trecut a mai cumpărat un alt teren, de 2,3 hectare. El mai are un alt teren intravilan la Râșnov, cumpărat în 2013, de 1.040 de metri pătrați. Mai are și un teren în Corbeanca, cumpărat în 2018, de 1.420 de metri pătrați. Are un apartament de 127 mp în București, o casă de 330 mp la Râșnov și o mașină BMW din 2022.
Transporturi - PSD/ Sorin Grindeanu
Sorin Grindeanu (51 de ani) este cel care a „reușit” să scoată România în stradă, în 2017, când era premier și a a adoptat în guvern celebra Ordonanță 13 (la propunerea ministrului Justiţiei de la acea vreme, Florin Iordache), care prevedea amnistierea unor fapte penale. Florin Iordache a demisionat, iar Ordonanţa a fost abrogată de Guvern şi, ulterior, anulată de Parlament.
După doar șase luni de mandat de prim-ministru, Sorin Grindeanu a intrat în conflict cu Liviu Dragnea (președintele PSD de la acel moment), ceea ce a dus la o premieră în politica românească: majoritatea parlamentară a adoptat o moţiune de cenzură prin care şi-a demis propriul Guvern.
Absolvent de matematică-informatică la Universitatea din Timișoara, Grindeanu și-a continuat studiile la Universitatea de Vest cu un curs postuniversitar și la Universitatea din Bologna(Italia), cu o perfecționare în domeniul statisticii sociale.
A intrat în politică la Timișoara, la PSD. La Timișoara a fost viceprimar. În 2012 a ajuns deputat și a fost ales de atunci la toate alegerile (2016, 2020, 2024). Grindeanu a mai fost ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale, în guvernul condus de Victor Ponta. Între ianuarie și iunie 2017 a fost prim-ministru, iar din noiembrie 2021 e ministru al Transporturilor.
Sorin Grindeanu s-a aflat în mijlocul unei controverse academice. Soțul lui Clotilde Armand - fosta primăriță de la Sectorul 1 - matematicianul Sergiu Moroianu, i-a cerut în 2017 să prezinte o carte la care era coautor împreună cu tatăl său, trecută în CV-ul său și care părea de negăsit în biblioteci.
Demersul său a fost preluat în 2021 de 40 de matematicieni din țară, care i-au solicitat lui Sorin Grindeanu, într-o scrisoare deschisă, să trimită la Biblioteca Națională, conform legii, șapte exemplare din cartea scrisă împreună cu tatăl său.
Sorin Grindeanu a răspuns solicitărilor prezentând un exemplar al cărții la un post de televiziune și pe pagina sa de Facebook. Tot în acea perioadă și-a șters însă din CV toate publicațiile la care se declara autor.
Sorin Grindeanu (PSD) este la al doilea mandat de ministru al Transporturilor.
Roxana Mihaela Grindeanu, soția ministrului Transporturilor, Mihai Cristian Ciolacu, nepotul președintelui PSD, și Mirela Alina Cionca, soția omului de afaceri și membru PSD, Adrian Cionca,fac afaceri împreună.
Cei patru au înființat, în 2021, firma Comuncas SRL, cu domeniul de activitate declarat de lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale si nerezidențiale.
Familia Grindeanu are în proprietate patru terenuri și două case, una moștenită în 2023. În conturi are 22.000 de lei și 35.000 de euro. Anul trecut a împrumutat o persoană fizică cu aproape 550.000 de lei. Are datorii în bănci de 52.400 de euro și către Domnica Danielescu, de 110.000 de lei.
Sorin Grindeanu a câștigat peste 150.000 de lei ca ministru, în 2023, iar soția sa, 45.000 de lei de la firmele la care e administrator.
În perioada mandatului său ca ministru al Transporturilor, în România s-au finalizat cei mai mulți kilometri de autostradă și drum expres - aproximativ 420 de kilometri. În prezent, sunt în construcție aproape 800 de kilometri de autostradă și drum expres.
Energie - PNL/ Sebastian Burduja
Cu o educație la prestigioase universități din America, Sebastian Burduja (39 de ani) a apărut în politica românească ca un potențial deschizător de noi drumuri. A fondat Liga Studenților Români din Străinătate, Fundația CAESAR și Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor (PACT), lansată în ianuarie 2016.
La lansarea Ligii Studenților Români din Străinătate, în 2009, invitați de onoare au fost Ecaterina Andronescu, Dan Voiculescu, Mihai Gâdea, Ion Nestor, Sebastian Ghiță și generalul Mircea Chelaru.
Un videoclip postat de Sebastian Burduja în 2018, pe pagina sa de Facebook, și devenit viral în scurt timp, a fost scânteia care a declanșat mitingul diasporei din 10 august 2018, la care au participat peste 100.000 de oameni.
A fost o manifestație prin care s-a încercat stoparea asaltului PSD asupra justiției. Mitingul s-a transformat într-o uriașă confruntare între protestari și forțele de ordine.
700 de oameni au făcut plângeri penale după ce au fost loviți de jandarmi sau au inhalat gaze lacrimogene. Dosarul deschis de Parchetul General a fost inițal clasat, apoi redeschis. Ancheta nu este încă finalizată.
În 2019, Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor a fost înghițită de Partidul Național LIberal (PNL), iar Sebastian Burduja a ajuns în politica mare. Adică secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice și membru al Consiliului de Administrație la Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, funcții în care a rămas până în decembrie 2020, când a câștigt un mandat de senator.
Pe 3 mai 2022 a fost numit ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării în Guvernul României.
Sebastian Burduja în 2022, când era ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Sebastian Burduja este fiul lui Marinel Burduja, economist, bancher și antreprenor român, fost vicepreședinte al Bancorex (1994-1996), fost CEO al Băncii Române de Credite și Investiții și deputat în Parlamentul României în legislatura 1990-1992 pe listele Frontului Salvării Naționale (FSN).
Într-un interviu acordat în 2021 de istoricul Marius Oprea agenției Mediafax, acesta explica mecanismul prin care Bancorex a fost devalizat. „Securiştii au participat din plin la devalizarea sistemului bancar din România – începînd cu Bancorex şi sfîrşind cu Banca Internaţională a Religiilor”, spunea acesta.
Istoricul, care lucreză la o listă a celor care au luat bani de la Bancorex, făcea referire în interviu și la Marinel Burduja, despre care susținea că a fost ofițer de Securitate.
Marinel Burduja este acum membru în CA al ALRO SA, companie controlată de un gigant rus, VIMETCO, deținut de oligarhul Vitali Machitski. Întrebat de G4Media cum a acceptat să lucreze pentru un oligarh rus, Marinel Burduja a declarat că nu știa că ALRO e controlată de acesta, deși informația era oficială, publică și de notorietate.
Sebastian Burduja a negat permanent legăturile tatălui său cu fosta Securitate și a reclamat „tactici KGB-iste” de manipulare.
În timpul mandatului său ca ministru al Energiei, România s-a confruntat cu un deficit între producția internă și consumul național de energie, ceea ce a dus la importuri semnificative, în special în perioadele de vârf de consum. În anumite momente, importurile au atins niveluri de până la 3.200 MW nivel record, aproape de limita maximă de import.
Pentru a diminua această dependență, în primele 15 luni de mandat, Ministerul Energiei a atras peste 13 miliarde de euro fonduri nerambursabile pentru sectorul energetic, cu proiecte de aproape 10 miliarde de euro deja semnate și în implementare.
Au fost contractate 297 de proiecte pentru noi capacități de energie regenerabilă, cu o valoare totală de peste 2 miliarde de euro și o putere instalată de 1.881 MW.
Apărare - PSD/ Angel Tîlvăr
Angel Tîlvăr (62 de ani) este de meserie profesor de engleză. A activat la catedră între 1985 și 2004, după care a intrat în politică, devenind senator PSD în legislatura 2004–2008 și ulterior deputat în legislaturile începând cu 2008. A reprezentat județul Vrancea.
Din octombrie 2022, cu războiul la graniță, a fost numit ministrul Apărării. Și-a „câștigat” competențele în apărare, absolvind cursuri la Academia Națională de Informații și Colegiul Național de Apărare.
Angel Tîlvăr este fiul lui Petrică Tîlvăr, care a ocupat funcția de șef al Contrainformațiilor din Vrancea în cadrul Securității înainte de 1989.
Întrebat despre activitatea tatălui său în fosta Securitate, Angel Tîlvăr a declarat că și-ar dori să trăiască „într-o țară în care dosarele de cadre să conteze mai puțin decât munca fiecăruia”.
A fost acuzat că și-ar fi redactat teza de doctorat cu ajutorul angajaților Muzeului Vrancei, utilizând resursele instituției în timpul programului de lucru. În apărarea sa, Tîlvăr a declarat că a solicitat sprijinul directorului muzeului pentru tehnoredactarea lucrării, motivând că nu are abilități în acest sens și că scrie încet.
Angel Tîlvăr (centru), Nicolae Ciucă (PNL-fost premier) și Klaus Iohannis la summitul NATO 75, Washington, 11 iulie 2024.
În urma investigațiilor, atât Direcția Națională Anticorupție (DNA), cât și Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea au clasat dosarele în care era vizat, concluzionând că faptele nu există.
S-a remarcat în poziția sa de ministru al Apărării în scandalul dronelor căzute în Deltă, în 2023.
Pe 2 septembrie a declarat că „informaţiile pe care noi (MApN n.r) le dăm sunt sub semnul acurateţei şi al corectitudinii din toate punctele de vedere” și că pe teritoriul României nu a căzut nicio dronă rusească, în ciuda declarațiilor martorilor și a informațiilor venite de la serviciile de informații ucrainene.
Pe 4 septembrie a anunțat că „specialiștii trimiși de MApN la fața locului au ridicat probele care vor fi supuse unor expertize tehnice, care să permită stabilirea provenienței și caracteristicilor acestora”.
Și tot în mandatul său, în plin război în Ucraina și cu drone care au pătruns tot mai adânc în teritoriul României, Guvernului i-a trebuit mai mult de un an și jumătate să adopte două dintre proiectele de legi ale Apărării cerute de Statul Major al Apărării. Primul reglementează inclusiv comandarea soldaților străini din NATO de către Armata Română și viceversa. Al doilea se referă la protejarea spațiului aerian.
Angel Tîlvăr nu are nicio proprietate pe numele său, în schimb are trei mașini și o șalupă. Are aproape 130.000 de lei în conturi și 47.000 de euro. Ca ministru a câștigat, în 2023, peste 153.000 de lei.
Soția sa, Anca Tîlvăr, a fost până în 2022 profesor la un colegiu din Focșani. De atunci este inspector la Consiliul Concurenței și are un salariu anual de 84.000 de lei.
Externe - Emil Hurezeanu, independent sprijinit de PNL
Emil Hurezeanu (69 de ani) și-a construit cariera ca jurnalist, scriitor și diplomat.
A fost redactor și secretar general al revistei studențești „Echinox” din Cluj-Napoca și, între 1983 și 1993, redactor și redactor-șef la Radio Europa Liberă, secția română, la München, Germania. Apoi, între 1995 și 2022, a condus secția română a Radio Deutsche Welle.
În 2015, Emil Hurezeanu a fost numit Ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Germania, iar, în iunie 2021, a preluat aceeași funcție în Austria.
Scriitorul, jurnalistul și diplomatul Emil Hurezeanu este propus de PNL pentru funcția de ministru de Externe.
Emil Hurezeanu are un apartament, o casă și un teren în Sibiu, un BMW X5 din 2023.
Deține bijuterii și tablouri de 25 de mii de euro și are în conturi la bănci românești, germane și austriece peste 100 de mii de euro. A fost căsătorit cu femeia de afaceri Rucsandra Hurezeanu, cu care are doi băieți.
I s-a reproșat, la începutul lui 2024, că nu a făcut suficient ca ambasador pentru intrarea României în Schengen.
România a fost admisă în Spațiul Schengen (alături de Bulgaria) în două etape: de la 31 martie a fost acceptată în spațiul Schengen aerian, iar de la 1 ianuarie 2025, este membru Schengen cu drepturi depline.
Cultură - PSD/ Natalia Intotero
„Numele meu este Natalia-Elena Intotero şi sunt din Hunedoara, locul de naştere al poporului român. Sunt profesor, politician, patriot. Din 2012, hunedorenii mi-au acordat încrederea lor, iar eu îi reprezint cu demnitate în Parlamentul României”, scrie pe pagina oficială a Nataliei Intotero (48 de ani) de pe pagina Camerei Deputaților.
La 23 de ani, Natalia Intotero a început cursurile Colegiului de Institutori Limba Engleză la Universitatea de Vest din Timișoara, pe care le-a absolvit în 2002. În același an se înscrie la Facultatea de Limba și Literatura Română - Limba și Literatura Engleză – în CV-ul oficial nu menționează la ce Universitate. Un an mai târziu, în 2003, se înscrie la a doua facultate, de Relații Internaționale și Studii Europene la Universitatea Spiru Haret din București. Urmează în paralel ambele facultăți.
Și-a completat educația cu un Master în management politic la Institutul Social Democrat „Ovidiu Şincai” din Bucureşti, (2005), cursuri de management educaţional (2011), Colegiul Naţional de Apărare (2008) şi cursuri postuniversitate la Institutul Diplomatic Român (2008).
Înainte de a intra în politică, a fost profesoară.
După ce a intrat în PSD, Intotero a reușit să câștige un mandat de consilier local și unul de consilier județean.
În Guvernul Ciolacu I, Natalia Intotero a fost ministru al Familiei.
În 2009 a fost numită secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe, condus atunci de Cristian Diaconescu. Venea direct din scaunul de director de scoală. După numire, a afirmat într-un interviu că Suedia e condusă de un președinte. Suedia este regat.
În 2013, într-un interviu pentru Adevărul.ro, Natalia Intotero le-a transmis românilor cu venituri mici: „Să stea în ţară! Să-şi ia trei meserii şi să muncească!”.
A fost aleasă deputat în Parlamentul României în legislaturile 2012-2016 și 2016-2020.
Între 2018 și 2019 a fost ministru pentru Românii de Pretutindeni în Guvernul Dăncilă (2018-2019).
Din iulie 2023 conduce Ministerul Familiei și Egalității de Șanse.
Natalia Intotero este căsătorită cu Massimiliano Intotero, un om de afaceri italian stabilit în România. Familia Intotero are cinci terenuri în proprietate, spații comerciale, o casă și un apartament, trei mașini. În conturi are 100.000 de euro și 75.000 de lei și datorii de 100.000 de lei. În declarația de avere depusă în noiembrie 2024, Natalia Intotero a scris că a împrumutat PSD cu 25.000 de lei.
În 2023, Natalia Intotero a avut venituri de 70.000 de lei de la Ministerul Familiei și 77.500 de la Camera Deputaților. Soțul ei a câștigat anul trecut din salariu 23.300 de lei și din dividende 60.000 de lei. Massimiliano Intotero este acționar la firma Maximilian Impex SRL Hunedoara, cu obiect de activitate închirieri. Firma a avut în 2023 o cifră de afaceri de 170.000 de lei și un profit de 750.000 de lei. Până în iunie 2023, a fost acționar și în firma Natalia & Ancuța Select SRL, care administrează un restaurant din Brad.
Educaţie – Daniel David - independent susținut de PNL
Daniel David (52 de ani) este rectorul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj, cea mai mare din țară ca număr de studenți. Este la conducerea UBB din 2020, iar în acest an a obținut al doilea mandat de rector.
Este profesor universitar, specializat în științe clinice cognitive, la Babes Bolyai, unde și-a obținut, în 1999, doctoratul în Psihologie. A urmat apoi studii post-doctorale la Icahn Mount Sinai School of Medicine, din New York, unde este în prezent profesor asociat. Este președinte al Colegiului Psihologilor din România.
A făcut parte din Comisia prezidențială pentru educație condusă de Mircea Miclea, care a pus bazele Legii Educației din 2011, modificată în 2023. A fost consilier personal pentru cercetare/ştiinţă al ministrului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Știinţifice (2005 şi 2016).
Daniel David se află la al doilea mandat de rector al UBB.
Daniel David a beneficiat de o expunere mediatică intensă de-a lungul anilor, poate prea mare, în opinia unor voci care îl contestă. Cartea sa „Psihologia poporului român” i-a adus un plus de popularitate, dar este privită de unii specialiști ca insuficient fundamentată științific.
Pe de altă parte, primul său mandat de rector a fost marcat de scandalul de plagiat care l-a vizat pe fostul ministru al Afacerilor Interne, Lucian Bode. UBB a fost mai blândă într-o primă analiză privind teza fostului ministru, dar a reanalizat lucrarea, pe fondul scandalului mediatic și a concluzionat că este „profund viciată.”
Bode și-a obținut titlul de doctor la UBB, în 2018, când Daniel David nu era încă rector. Ocupa, în schimb, funcția de prorector al universității, responsabil cu cercetarea științifică.
Un alt scandal a avut loc în acest an, după ce în spațiul public au apărut informații că decana unei facultăți din UBB a semnat propunerea de acordarea unui premiu de excelență soțului ei, de asemenea profesor al facultății.
David a stârnit polemici în mediul universitar clujean, după ce a transmis că UBB, la fel ca alte mari universități din țară, ar trebui să acopere, ca domeniu de studiu și profilul medical, sau să găsească o formulă de colaborare mult mai strânsă ori chiar de unificare cu Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF).
Justificată ca fiind necesară pentru ca universitățile autohtone să avanseze în Topul international universitar Shanghai (universitățile românești lipsesc frecvent din clasamentul general al primelor 1.000 din această ierarhie), poziția sa a fost privită ca o ambiție, fie și în „cheie” academică, de a prelua UMF.
Pentru unii contestatari, faptul că a fost singurul candidat în competiția pentru al doilea mandat de rector, în 2024, ridică de asemenea semne de întrebare.
În primul său mandat, UBB s-a remarcat și prin achiziții imobiliare spectaculoase, a mai multor hoteluri, care au fost sau urmează să fie transformate în spații de învățământ. Tedința este prezentă și în alte universități din țară, după cum a relatat Europa Liberă în 2023.
Fonduri Europene - PNL/ Marcel Boloş
Marcel-Ioan Boloș (56 de ani) este economist, membru al Partidului Național Liberal (PNL). A început studiile superioare la 25 de ani și a făcut în două facultăți total diferite în același timp – Științe Economice și Electrotehnică, ambele la Universitatea din Oradea. A urmat un Master în Managementul Instituțiilor Financiar-Bancare (1997-1999) și un doctorat în contabilitate la Universitatea de Vest din Timișoara (2000-2005).
Până la 23 de ani nu a lucrat, conform CV-ului său oficial.
În 1993, s-a angajat la Primăria Oradea, unde a lucrat până în 2012, când a intrat și în mediul academic. Din 2015 este profesor universitar la Facultatea de Științe Economice a Universității din Oradea.
În 2012, a fost numit secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și în Ministerul Transporturilor. A fost director al Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest.
În noiembrie 2019, a fost învestit ministru al Fondurilor Europene. Din iunie 2023, a fost ministru al Finanțelor în Guvernul Marcel Ciolacu I.
În perioada în care a fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, au existat critici privind întârzierile în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceste întârzieri au fost atribuite, în parte, managementului său.
În calitate de ministru al Finanțelor, a propus măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, inclusiv recompense pentru cetățenii care denunță angajatorii evazioniști. Această propunere a fost criticată de specialiști, fiind comparată cu practicile de turnătorie din perioada comunistă. Marcel Boloș a explicat că propunerea sa a fost înțeleasă greșit.
Marcel Boloș, actual ministru al Fondurilor Europene și fost ministru al Finanțelor.
„Întâi de toate, s-a înţeles greşit că ar fi vorba de turnători şi delaţionişti. Nu este vorba despre aşa ceva. Este un model american şi, dacă vreţi, cu inspiraţie din modelul german, în care s-au pus în implementare, operaţionalizare, mecanisme de avertizare a integrităţii fiscale anonime, în care statele au obţinut mulţi bani de pe urma acestor mecanisme”
Măsurile fiscale promovate de Boloș au generat nemulțumiri în rândul contabililor și economiștilor, care au organizat proteste împotriva a ceea ce au numit „teroare fiscală”.
Implementarea unor măsuri de digitalizare fiscală, precum RO e-TVA, au stârnit critici din partea mediului de afaceri, care au acuzat performanța slabă a sistemelor informatice și lipsa de consultare.
Dincolo de activitatea sa didactică și politică, Marcel Boloș este și preot misionar ortodox. La vârsta de 40 de ani, a absolvit Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din Oradea și a devenit preot. El a menționat că a preferat să separe activitatea bisericească de cea profesională, motiv pentru care studiile teologice nu apar în CV-ul său oficial. În calitate de preot misionar, slujește în diferite parohii, în special în mediul rural, și oficiază slujbe la marile sărbători religioase.
În declarația de avere depusă în iunie 2024, Marcel Boloș spune că este proprietar al unui teren și a două apartamente. În conturi are 1,35 milioane de lei și acțiuni de peste 60.000 de lei la trei societăți. În 2019 a contractat un împrumut de 200.000 de lei.
În 2023 a avut venituri de 312.000 din salariile de ministru și profesor universitar și 30.000 de lei din dobânzi.
Agricultură - PSD/ Florin Barbu
Economist, cu studii la Universitatea din Craiova și un doctorat în Economie obținut la aceeași universitate, Florin Barbu (44 de ani) a lucrat toată viața la stat, după cum a scris în CV-ul oficial de pe pagina Camerei Deputaților.
Barbu a plecat din funcția de inspector în Primăria Slatina și a ajuns, în doar nouă ani, până la conducerea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare.
A fost un apropiat al lui Darius Vâlcov, fost ministrul de Finanțe, în prezent încarcerat la Rahova, unde își execută pedeapsa după o condamnare pentru corupție. Vâlcov, fost primar la Slatina, este cel care l-a trecut rapid prin funcții până a ajuns directorul economic al Primăriei Slatina. Și tot cu sprijinul lui Vâlcov, care în 2014 ajunsese ministru de Finanțe, Barbu a ajuns directorul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), funcție în care avea să rămână timp de șase ani.
După ieșirea lui Vâlcov de pe scena politică, din cauza dosarelor de corupție, Florin Barbu și-a găsit alți susținători, oameni puternici în PSD - senatorul Paul Stănescu și președintele Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu.
Ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu, la o conferință de la Palatul Parlamentului, în iunie 2023.
De perioada directoratului la ANIF se leagă cele mai mari controverse în privința lui Florin Barbu. Presa a scris, în nenumărate rânduri, de firmele favorizate la licitații pentru reabilitarea sau construirea unor sisteme de irigații.
Conform informaţiilor apărute în mass-media, Florin Barbu ar fi încredinţat contracte de zeci de milioane euro către firmele de casă ale PSD Olt, SC Condor Păduraru SRL şi SC Wagramer Termo 2000 SRL. Cei mai mulți bani au ajuns la firma Wagramer Termo 2000, aproape 160 de milioane de lei.
Florin Barbu nu a răspuns unei solicitări a Europei Libere de a comenta această acuzație.
După plecarea de la ANIF, Florin Barbu a fost director, pentru o scurtă perioadă, la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară OLT- ECO. Din decembrie 2020 este deputat.
În 2019, tabloidul Cancan a publicat o fotografie cu Florin Barbu în care purta un ceas Hublot, evaluat la 15.000 de euro, și care nu apărea în declarația sa de avere. De asemenea, într-un reportaj video făcut de o publicație locală, Florin Barbu e acuzat că a trecut toată averea, mai multe terenuri și vile, pe numele părinților, pensionari.
În declarația de avere depusă anul acesta, Florin Barbu apare ca proprietar a peste 22 de hectare de teren, achiziționate între 2021 și 2023, cea mai mare suprafața fiind cumpărată anul trecut - 12,8 hectare. Familia Barbu are un apartament, o mașină. A împrumutat firma Bluerom ARB, la care Florin Barbu e acționar, cu 1.335.000 de lei,și firma Lotus Bloom, la care este de asemenea acționar, cu 290.000 de lei.
Familia Barbu a declarat, în 2024, că are datorii la bancă de 3.000 de euro și către Floarea Barbu, de 535.000 de lei. Veniturile declarate pentru 2023 au fost de 75.600 de lei, salariul lui Florin Barbu la Sistemul de Gospodărirea a Apelor Olt, plus 23.000 de lei indemnizație pentru ședințele Consiliului de Administrație ANAR.
De la o altă firmă în care este acționar, SC Cipagrodar SRL, Florin Barbu a încasat dividende de 1.790.000 de lei.
Muncă şi familie - PSD/ Simona Bucura Oprescu
Simona Bucura-Oprescu (44 de ani) va fi din nou la Ministerul Muncii, pentru un al doilea mandat. În ultimul an, numele ei a fost legat de recalcularea pensiilor. Noua formulă de calcul a dus la mai multe greșeli în deciziile a sute de mii de pensionari.
În timp ce unora pensiile le-au rămas la același nivel, pentru alții decizia de pensionare arăta sume mai mici decât inițial. Bucura a încercat să explice că niciun pensionar nu va primi mai puțini bani chiar dacă decizi arată astfel, dar pensionarii au format cozi pentru a se lămuri.
În prezent, sunt mii de oameni care nu pot ieși la pensie pentru că software-ul de la Casa de Pensii nu funcționează în totalitate. Bucura a venit la Muncă după scandalul „azilelor groazei”, în care fostul ministru Gabriela Firea era acuzată de implicare indirectă.
Bucura a lucrat la un pachet de schimbare a legislației pentru asistența socială, care a trecut de parlament.
Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii.
În declarația de avere, Bucura a scris că nu deține niciun imobil sau teren, are o mașină Mercedes, două arme de vânătoare cu lunetă – fiecare în valoare de 6.000 de euro, 120.000 de lei și 14.000 de euro și are împrumuturi acordate de 18.000 de euro. În același timp ,are și datorii de aproape 100.000 de euro la bănci.
Economie si Digitalizare - PSD/ Bogdan Ivan
În iunie 2023, la numai 32 de ani, Bogdan Ivan a fost numit ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării în Guvernul condus de Marcel Ciolacu.
Absolvent al Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a fost numit imediat după încheierea studiilor, în 2012, consilier al președintelui Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Emil Radu Moldovan, și purtător de cuvânt al instituției.
În 2020, a fost ales deputat în Parlamentul României, reprezentând județul Bistrița-Năsăud. A fost vicepreședinte al Comisiei pentru Tehnologia Informației și Comunicațiilor din Camera Deputaților și membru în comisiile pentru Administrație Publică și pentru Automatizare și Viitorul Muncii.
Numirea sa în funcția de ministru al Digitalizării a fost criticată de unii comentatori și i s-a reproșat că pregătirea lui academică este în domeniul administrației publice și sociologiei, fără o specializare directă în tehnologia informației sau digitalizare.
Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării
În octombrie 2024, Bogdan Ivan a fost în vizită la sediul TikTok din Dublin, Irlanda, pentru a discuta despre pregătirea alegerilor prezidențiale și parlamentare din România. Această vizită a generat controverse, deoarece nu a fost comunicată public și nu a implicat autoritățile relevante din România. În urma dezvăluirii acestei întâlniri, Valentin Jucan de la Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) i-a solicitat demisia, invocând lipsa de transparență și absența unui mandat clar pentru astfel de discuții.
„Am fost la Dublin în data de 2 octombrie cu un scop foarte clar: să reduc timpul de răspuns la sesizările transmise prin mecanismul de raportare NoFake al Ministerului Digitalizării, în contextul unei perioade electorale fără precedent în România – 3 runde de alegeri în 3 săptămâni consecutive. Am avut o întâlnire cu echipele tehnice care analizau sesizările românilor și cu Christine Grahn, coordonatoarea relațiilor cu guvernele din întreaga Europă”, a declarat ministrul PSD al Digitalizării, Bogdan Ivan, după întoarcerea în țară.
Acum, în noul guvern, Ivan preia și portofoliul Economiei, deținut în Cabinetul Ciolacu I de Radu Oprea.
Familia Ivan are în proprietate două terenuri, un apartament - cumpărat în 2023, și două mașini. Are investiții de aproape 18.000 de dolari în acțiuni la firme internaționale și 368.000 de lei datorii.
Bogdan Ivan a avut în 2023 venituri de aproape 150.000 de lei de la minister și Camera Deputaților, iar soția sa - 36.000 de lei de la Oficiul de Cadastru. Oana Ivan este acționar și administrator la firma FWD Royal Events care a avut anul trecu o cifră de afaceri de puțin peste 34.000 de lei și pierderi de 11.870 de lei.
Mediu - PNL/ Mircea Fechet
Mircea Fechet (44 de ani) a absolvit Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor la Universitatea Dunărea de Jos din Galați, în 2004, și Facultatea de Drept și Științe Administrative la Universitatea George Bacovia din Bacău, în 2015.
În decembrie 2019, a fost numit secretar de stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, la coordonarea Administrației Fondului pentru Mediu, Garda Națională de Mediu și Agenția Națională pentru Protecția Mediului.
A deținut funcția de ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor în două mandate: primul, între 5 noiembrie 2020 și 23 decembrie 2020, iar al doilea începând cu 15 iunie 2023, succedându-l pe Barna Tánczos.
La alegerile din decembrie 2020, a câștigat un mandat de deputat de Bacău.
Una dintre principalele controverse asociate cu Mircea Fechet se referă la Programul „Casa Verde Fotovoltaice”, destinat finanțării instalării de panouri fotovoltaice pentru persoane fizice și unități de cult.
În sesiunile din 2024, fondurile alocate au fost epuizate în timp record, uneori în mai puțin de un minut, ceea ce a generat suspiciuni și nemulțumiri în rândul aplicanților.
Mircea Fechet, ministrul Mediului, în vizită în Parcul Național Piatra Craiului.
Rapiditatea cu care au fost depuse dosarele a ridicat întrebări privind posibile fraude sau utilizarea de softuri automate pentru înscriere. Ministrul Fechet a declarat că sistemul nu a fost fraudat, dar a recunoscut necesitatea reevaluării metodei de înscriere.
În urma controverselor, Mircea Fechet a anunțat intenția de a schimba regula „primul venit, primul servit” pentru a asigura un acces mai echitabil la fonduri, menționând că programul nu ar trebui să devină o „olimpiadă națională de competențe digitale”.
Ministrul Fechet a stârnit controverse și pe tema lobby-ul făcut pentru continuarea unor proiecte de hidrocentrale începute în comunism, despre care ONG-uri și activiști de mediu susțin că dăunează unor perimetre naturale, inclusiv unele protejate prin lege. Cazurile de la Răstolița, Mureș și Defileul Jiului sunt ilustrative.
De asemenea, pe fondul restricțiilor bugetare, Guvernul a adoptat, la propunerea Ministerului, comasarea Agenției Naționale pentru Protecția Ariilor Protejate (ANANP), organism esential pentru conservarea acestora, cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM).
Pe de altă parte, Sistemul de Returnare-Garanție (SGR), lansat oficial în noiembrie 2023 - prin care România își propune să colecteze 65% din ambalajele din PET-urile, dozele și sticlele puse pe piață - a stârnit critici din partea a numeroși comercianți și a populației, în special din cauza deficiențelor din primele luni după lansare.
În mandatul său a fost aprobată, chiar în decembrie 2024, una din cele mai importante legi din domeniul mediului, noul Cod Silvic.
Familia Fechet are în proprietate două apartamente și o mașină, în conturi deține 36.000 de lei și a împrumutat în 2023 PNL cu 660.000 de lei.
În 2024, Mircea Fechet a împrumutat 150.000 de lei de la bancă, 300.000 de lei de la Costică Marcu (consilier județean PNL) și 100.000 de lei de la Catalin Nicolae Hazaparu, un om de afaceri liberal din Bacău.
Mircea Fechet a avut, în 2023, venituri de 153.000 de lei, de la minister și Camera Deputaților, iar soția sa 15.000 de lei, indemnizația de creștere copil.
Dezvoltare, Lucrări Publice - UDMR/Attila Cseke
Viitorul ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Attila Cseke, are 51 de ani și este membru al Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR).
A absolvit la 27 de ani Facultatea de Științe Juridice și Administrative, specializarea Drept, la Universitatea din Oradea (în 2000). A urmat apoi studii postuniversitare în Drept Public (2002) și a obținut un masterat în Drept Privat (în 2004) la aceeași universitate din Oradea.
Din 1991 în 1996 a lucrat la o firmă privată. Între 2001 și 2002 a fost referent la UDMR apoi, până în 2005, consilierul preşedintelui Consiliului Judeţean Bihor.
Cseke Attila la Palatul Victoria din Bucuresti, 26 aprilie 2023.
În 2005 se mută la București, secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului României. Câștigă un mandat de senator de Bihor din partea UDMR, în 2008. Între 2009 și 2011 este ministru al Sănătății în Guvernul Boc II. Între 2012 și 2016 este deputat din partea UDMR, apoi, din 2016, revine în Senat, tot din partea județului Bihor.
Între 23 decembrie 2020 – 15 iunie 2023 a fost ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în Guvernul Ciucă.
În 2010, sub conducerea lui Cseke Attila, aproximativ 85% dintre spitalele din România au fost transferate de la Ministerul Sănătății către autoritățile locale. Acest proces a vizat 373 de unități sanitare, dintre care 334 au trecut sub administrarea consiliilor județene și locale.După descentralizare, autoritățile locale au alocat fonduri semnificative pentru modernizarea infrastructurii spitalicești.
Ministerul Dezvoltării, sub conducerea lui Cseke Attila, a fost primul care a lansat un apel de proiecte pe Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și singurul care a contractat peste 100% din fondurile alocate prin acest program.
Familia Cseke are în proprietate un teren, o casă și două mașini. A contractat anul acesta un împrumut de 20.400 de lei de la bancă.
În 2023, Atilla Cseke a câștigat 98.376 din funcția de ministru, 77.087 de la Senat. Soția sa este consilier parlamentar și a avut venituri de aproape 80.000 de lei.
Cseke a câștigat în 2023 aproape 113.000 de lei, de la Eximbank, ca membru al comitetului interministerial.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.