Contestarea rezultatului alegerilor din 9 august 2020 a declanșat o represiune fără precedent împotriva oponenților regimului Lukașenko și a dus la zeci de mii de arestări.
Pretenția lui Lukașenko că a câștigat alegerile din 9 august cu peste 80% din voturi a fost contestată de opoziție și de belaruși, care au susținut că alegerile au fost fraudate și au ieșit în stradă să protesteze.
După reinstalarea sa la conducerea țării, autoritățile au reprimat cu brutalitate protestele, arestând 35.000 de oameni, bătuți, torturați sau uciși de forțele de ordine fidele regimului.
Toate publicațiile independente și organizațiile neguvernamentale critice cu regimul au fost închise. Mai mulți jurnaliști au fost arestați.
Potrivit Viasna, organizație de protecție a drepturilor omului din Belarus, în prezent sunt închiși în pușcăriile politice ale lui Lukașenko 1.500 de prizonieri politici, printre care și un laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Ales Bialiațki.
Occidentul și opoziția din Belarus spun că alegerile au fost fraudate grosolan și că, de fapt, câștigătoarea lor este Svetlana Țihanovskaia, soția unui opozant al lui Lukașenko, care imediat după alegerile prezidențiale din august 2020 a fost forțată să plece în exil în Lituania.
Țihanovskaia a fost ridicată pe sus de forțele de ordine în clipa în care a încercat să facă o plângere la Comitetul Electoral împotriva rezultatului alegerilor, reclamând fraudarea lor. După o dispariție de câteva zile, femeia a apărut într-un mesaj video, transmis din Lituania, vizibil traumatizată, vorbind de siguranța copiilor săi.
Soțul ei, Serghei Țihanovski este în prezent în închisoare, alături de alte mii de oameni care au protestat împotriva fraudării alegerilor. Spre deosebire de ei, însă, Serghei – un blogger vestit în Belarus – a fost arestat ca să nu candideze împotriva lui Lukașneko.
Țihanovski era un video blogger foarte popular, comentator acid al realităților politice din Belarus, care în aprilie 2020 a anunțat că va participa la alegerile prezidențiale. Autoritățile nu i-au permis însă să ia parte la scrutin, invocând nereguli procedurale, așa că în locul lui a candidat soția sa, Svetlana, care a reușit să coaguleze opoziția anti-Lukașenko.
„Data de 9 august a acestui an marchează împlinirea a trei ani de la alegerile prezidențiale frauduloase din Belarus. În această zi, acum trei ani, sute de mii de cetățeni belaruși au ieșit în stradă pentru a-și apăra pașnic dreptul de a-și alege propriul viitor. Aceste demonstrații spontane au fost suprimate cu o brutalitate extremă de către regimul Lukașenko”, amintește șeful diplomației europene, Josep Borell, într-un comunicat remis presei marți.
El s-a arătat îngrijorat de încălcarea drepturilor omului din Belarus și de încarcerarea celor 1.500 de deținuți politic, torturați în închisorile lui Lukașenko sau expuși la rele tratamente, fără acces la servicii medicale de bază și fără acces la apărare, despre care rudele lor nu mai știu nimic.
În ultimul său raport, înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului a declarat că unele dintre încălcările generalizate, sistematice și flagrante ale drepturilor omului din Belarus pot constitui crime împotriva umanității.
Regimul Lukașenko a devenit, spune Borell „o amenințare la adresa securității regionale și internaționale, prin acțiuni precum aterizarea forțată a unei aeronave civile în mai 2021 și instrumentalizarea încă în curs a migrației ilegale la frontierele estice ale UE.”
Este vorba de deturnarea unui avion de linie care zbura către Vilnius, pentru arestarea unui tânăr jurnalist, opozant al regimului, Roman Protasesevici, condamnat la 8 ani de închisoare și care ar fi fost eliberat între timp.
Înaltul Reprezentant al UE spune că, începând cu 24 februarie 2022, dată la care Rusia a invadat total, nedeclarat și neprovocat Ucraina, „regimul a devenit complice la războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, punând în pericol propria suveranitate și independență a Belarusului pentru a sprijini crimele Rusiei în Ucraina.”
Această complicitate, spune șeful diplomației UE, a făcut posibil ca Rusia să deporteze ilegal copii ucraineni pe teritoriul belarus.
Pe 26 mai 2023, Rusia și Belarusul au semnat un acord care permite desfășurarea de componente rusești de luptă cu încărcătură nucleară pe teritoriul belarus.
„UE este îngrijorată de desfășurarea recentă în Belarus a mercenarilor Wagner, de efectele destabilizatoare asupra regiunii și de riscul pe care aceștia îl reprezintă pentru suveranitatea Belarusului”, mai spune diplomatul european.
Într-un mesaj lansat din exil, liderul opoziției belaruse, Svetlana Țihanovskaia face apel la comunitatea internațională să se alăture Zilei Internaționale a Solidarității cu Belarusul.
„9 august 2020 este una dintre cele mai importante zile din istoria modernă a țării noastre. În această zi, belarușii și-au făcut alegerea și au spus un „nu” puternic lui Lukașenko, dictaturii, violenței și minciunilor. Am ales libertatea, democrația, statul de drept și pacea. Am ales viitorul european în locul dominației ruse. Aceasta a fost ziua care a unit sute de mii de belaruși și aceste alegeri continuă să ne unească pe toți până astăzi. 9 august este o ocazie de a ne aminti pentru ce luptăm, cine suntem, în ce țară vrem să trăim și ce vrem să fim. Este o zi a unității, a solidarității și a luptei pentru libertate”, spune Țihanovskaia într-un mesaj lansat marți seară pe Twitter.
„Alegerile trucate din 2020 au declanșat un val fără precedent de proteste în Belarus, care a măturat țara noastră și a dus la o revoltă națională nonviolentă. Aceste proteste pașnice au dezvăluit curajul și demnitatea belarușilor obișnuiți în fața unei dictaturi brutale. Regimul, ajutat de Rusia, a răspuns cu violență, detenții și tortură. Astăzi, există peste 1.500 de prizonieri politici - unii sunt în închisoare din 2020 în cele mai inumane condiții - regimul ne-a lichidat societatea civilă și mass-media liberă. Aproape fiecare familie din Belarus a fost afectată de valul de represiune. Sute de mii de belaruși au plecat în exil. Regimul încă reține zeci de belaruși în fiecare zi. Ei încearcă să rupă legăturile de solidaritate, să răspândească frica și să ne priveze de speranță. Regimul blochează corespondența cu deținuții politici și interzice accesul avocaților”, arată liderul opoziției belaruse.
Ea s-a arătat îngrijorată de soarta celorlalți lideri ai opoziției care au fost trimiși în închisoare de regimul Lukașenko: Viktor Babarika, Maria Koleșnikova, Nikola Statchevici, Maxim Znak, Paval Sieviarinieț, Igor Losici, Olga Maierova.
Belarușii, spune Țihanovskaia, „continuă să moară din cauza regimului, pe străzi și în închisori.”
Ea a făcut un apel la neuitare către cei care au devenit victime ale regimului, unii dintre ei morți în condiții suspecte dincolo de gratiile închisorii, cum este cazul caricaturistului Ales Pușkin, care a aruncat gunoi de graj în biroul lui Lukașenko, ca act de protest artistic, și a murit la secția de terapie intensivă a închisorii din Hrodna.
„Vă rugăm să rețineți: Belarus NU este Rusia. Lukașenko NU este președintele. Regimul NU este poporul”, a mai spus Țihanovskaia.
Ea a cerut creșterea presiunii internaționale, economice și politice, asupra regimului Lukașenko și a Rusiei, trimiterea în justiție a lui Lukașenko și a președintelui rus Vladimir Putin și creșterea protecției față de societatea civilă din Belarus, a jurnaliștilor și forțelor democratice din exil.
„Asigurați-vă că oamenii din Belarus nu sunt uitați. Vă rugăm să luați măsuri pe 9 august și să continuați până când țara noastră este liberă. La aniversarea alegerilor falsificate din 9 august ne bazăm pe întreaga lume să transmită un semnal clar de solidaritate cu curajosul popor belarus care luptă pentru libertate”, mai spune Țihanovskaia.
