„Fiecare ministru va fi evaluat și fiecare își va regăsi sau nu poziția în viitorul guvern”, a fost răspunsul lui Nicolae Ciucă la apăsatele critici care i-au fost aduse săptămâna trecută de Ilie Bolojan și Vasile Blaga, veniți la București în acest scop.
Cei doi „grei” ai partidului, care au stat retrași până acum, nu au făcut economie la reproșuri.
Unii dintre miniștri au notorietatea unui „stâlp”, nefiind cunoscuți nici măcar de membrii de partid, a spus Vasile Blaga și a cerut ca în viitorul guvern să fie instalați oameni din prima linie a liderilor partidului și nu unii aduși din afară.
„Trebuie să înceteze aceste experimente”, a spus Blaga potrivit surselor Europa Liberă.
Aluzia a fost prea puțin transparentă: e vorba de Bogdan Aurescu, ministrul de Externe, și Ligia Deca, ministrul Educației, ambii impuși de președintele Klaus Iohnnis.
Nici Ilie Bolojan nu a fost mai îngăduitor, a cerut evaluarea tuturor miniștrilor pentru a se vedea cine rămîne și cine nu în executivul ce va fi condus de liderul PSD, Marcel Ciolacu, după rocada premierilor asteptată pentru luna mai.
„Noi speram să facem niște reforme majore, niște lucruri mari, necesare, iar Guvernul nu face altceva decât să fie un amărât de administrator și ăla de multe ori foarte slab și lipsit de viziune”, a spus Ilie Bolojan, potrivit unor surse participante la sedința de miercuri, săptămâna trecută, de la Vila Lac, citate de Libertatea.
Acestor acuze li s-au alăturat și cele ale Ralucăi Turcan, care s-a plans de felul haotic și „bâlbâit” în care a fost gestionat episodul pragului la abuzul în serviciu. Se referea la ministrul Justiției, Cătălin Predoiu.
S-a ajuns ca partidul să fie văzut „ca PSD-ul din vremea lui Dragnea”, a spus Turcan.
Nicolae Ciucă nu prea are încotro și trebuie să fie foarte atent la ceea ce îi reproșează acești lideri, de care depinde în ultimă instanță rămânerea lui în poziția de președinte PNL.
Dacă aceștia se alătură grupării, despre care Europa Liberă a scris, care dorește înlăturarea lui de la șefia partidului, Nicolae Ciucă va avea zile grele după rocadă.
Ultimele sale declarații arată că i-a devenit clar că trebuie să se debaraseze de unii dintre miniștri dacă vrea să aibă liniște în partid. Liniște și viață politică lungă după rocadă.
Miniștrii cu probleme de imagine sau care deranjează partidul din cauză că au fost impuși de președintele Klaus Iohannis nu sunt puțini la număr.
1. Bogdan Aurescu
Ministrul de Externe a fost propulsat în funcție de președintele Iohannis, care, potrivit Constituției, se ocupă de politica externă a României. Mișcarea nu a surprins pe nimeni și Aurescu a fost acceptat de PNL fără prea mari fasoane.
Este diplomat de carieră, a fost consilier la Palatul Cotroceni și în vremurile complicate de război a fost considerat omul potrivit la locul potrivit, chiar dacă liberalii ar fi dorit să numească în această funcție un soldat de partid.
Dar limitele lui Bogdan Aurescu au ieșit la iveală în mai multe ocazii.
În primul rând i s-a reproșat în prima perioadă de după invadarea Ucrainei de către Rusia o inexplicabilă reținere, o lipsă de fermitate în a condamna invazia și pe președintele Vladimir Putin.
Distanța de la „condamnăm cu fermitate” , sintagma oficială românească, la ”Putin are mâinile pătate de sânge”, cea folosită de liderii occidentali, părea greu de parcurs pentru diplomația noastră
Tot în registrul reținerilor intră și lipsa comunicării ajutoarelor militare pe care România le-a dat Ucrainei.
Chiar recent, în martie anul acesta, Aurescu a fost pus în dificultate, într-un interviu la BBC, pe acest subiect. Întrebat de cunoscutul realizator Stephen Sackur cum ajută România Ucraina cu armament și de ce nu spune public dimensiunea acestuia, Aurescu a răspuns că „aceasta este politica guvernului”, una care este mai „eficientă”.
Dar lui Bogdan Aurescu i s-au reproșat lucruri mult mai grave: ratarea accederii României în spațiul Schengen, pozițiile exagerate în episodul canalului Bîstroe.
În privința Schengen, momentul a fost considerat un eșec al diplomației române, care a părut complet nepregătită în fața refuzului Austriei, după ce luni de zile se concentrase exclusiv pe Olanda.
Reacția ministrului Aurescu a fost târzie și timidă. Acela a fost momentul în care liberalii au cerut tragerea lui la răspundere, deși ministrul de Interne Lucian Bode purta o responsabilitate similară.
Canalul Bîstroe a fost un alt moment prost gestionat de ministru, dar nu numai. Un șir de declarații contradictorii, unele neadevărate, au acutizat scandalul.
În PNL, europarlamentarul Rareș Bogdan a declanșat scandalul prin declarația că ministrul ar trebui demis. Mai grav, Bogdan a spus că Aurescu nu a fost numit în funcție de PNL, ci de „stat”, aluzie la președintele Iohannis, dar că va rămâne în guvern „pentru că e mai puternic decât PNL”.
Dar răspunsul „arogant” al ministrului este cel care a inflamat spiritele în partid.
„Nu mă interesează părerile lui Rareș Bogdan (…)Practic, astfel de atacuri de la asemenea personaje sunt de fapt o confirmare că fac bine ce fac (…)E exact ca atunci când sunt atacat de Sputnik. Probabil are destul de multe neîmpliniri și frustrări personale”, a replicat Aurescu.
Cu toate că mulți în PNL îl vor plecat pe Aurescu, totul depinde de influența pe care președintele Iohannis o mai are în partid și de modul în care va înțelege să-și exercite autoritatea. Una care va fi în permanentă scădere pe măsură ce mandatul său se apropie de final.
2. Ligia Deca
Provenită tot din rândul consilierilor lui Klaus Iohannis, Ligia Deca nu a fost contestată de liberali, mai ales după controversatul mandat al lui Sorin Câmpeanu, plecat de la ministerul Educației pe fondul acuzelor de plagiat.
Deca s-a remarcat încă din primul moment prin declarații ezitante în ce privește remedierea numeroaselor probleme semnalate de experți, intelectuali și societatea civilă privind legile educației, elaborate în mandatul predecesorului său.
Deca și-a atras critici apăsate prin atitudinea față de plagiatul de care este acuzat ministrul de Interne Lucian Bode, dar mai ales din cauza lipsei de transparență de care a dat dovadă în cazul legilor educației, pe care a refuzat multă vreme să le pună în dezbatere publică.
Legile educației au fost prezentate cu întârziere guvernului, iar în momentul de față ministrul nu a reușit încă să obțină susținere politică sau acordul părților implicate-părinți, profesori, elevi.
Reforma „România educată” este mult întârziată și ea afectează nu doar imaginea președintelui Iohannis, ci și pe cea a PNL.
În plus, legile nu sunt considerate reformiste, ci mai degrabă o cosmetizare a multiplelor probleme cu care se confruntă sistemul, despre care Europa Liberă a scris pe larg.
Agresarea unor profesori în ultima perioadă nu a făcut decât să mărească nemulțumirea față de modul în care e gestionată educația.
Din sursele Europei Libere, Ligia Deca nu are mari șanse să rămână în viitorul guvern, mai ales că nici președintele Iohannis nu ar mai insista. Premierul Ciucă este dispus să o sacrifice pe Deca pentru a da satisfacție greilor partidului.
3. Lucian Bode
Ministrul de Interne este unul dintre cei mai controversați din cabinet în ochii opiniei publice, dar se bucură atât de susținerea lui Marcel Ciolacu, cât și de cea a unor influenți șefi de organizații din PNL.
Mulți lideri liberali se tem de Bode, secretar general al partidului, bănuit că prin funcția de la Interne deține „informații compromițătoare” despre ei, prin DGPI (Direcția de Informații și Protecție Internă), urmașul celebrului serviciu „Doi și-un sfert”, spune o sursă din PNL pentru Europa Liberă.
Problemele de imagine ale lui Lucian Bode sunt majore și în principal sunt cauzate de acuzele de plagiat, despre care Comisia de Etică a Universității Babeș Bolyai din Cluj (UBB) a dat un verdict clar: „teza de doctorat e profund viciată”.
Ministrul nu a cedat însă, a cerut suspendarea deciziei Comisiei de Etică, respinsă de Tribunalul Sălaj, dar a făcut o nouă plângere împotriva UBB, ceea ce a generat un nou scandal public.
Cu toate acestea, PNL a făcut scut în jurul lui Lucian Bode, la fel și președintele Klaus Iohannis, cel care vorbea acum câțiva ani despre „toleranța zero” față de plagiat.
Intervenția lui Klaus Iohannis pe această temă a fost tardivă, dar criticile au fost considerate de liberali drept o undă verde pentru înlăturarea lui Bode din viitorul guvern.
Bode pare însă sigur pe el, s-a războit cu jurnaliștii de la tribuna Parlamentului, a introdus (alături de premierul Ciucă) o serie de amendamente la Codul Penal prin se măreau pedepsele pentru tulburarea ordinii și liniștii publice. Într-un cuvânt, nu a dat niciun semn că s-ar teme pentru scaunul lui.
Explicația ar putea sta în susținerea pe care i-o acordă Nicolae Ciucă, el însuși acuzat de plagiat, dar și președintele Iohannis, al cărui nume a fost implicat în dubioasa afacere prin care un prieten al său a câștigat un contract cu Poliția Română pentru achiziția a 600 de BMW-uri în valoare de aproape 20 de milioane de euro.
Complicitățile la cel mai înalt nivel, temerile unor membri PNL și funcția importantă pe care o deține în partid îl fac pe Lucian Bode unul dintre cel mai greu de înlăturat miniștri, de cojocul căruia s-ar putea ca nici măcar greii Blaga și Bolojan să nu aibă acul potrivit.
4. Cătălin Predoiu
Vechi liberal, personaj cu o admirabilă capacitate de supraviețuire, Cătălin Predoiu s-a aflat în grațiile președintelui Iohannis. Îi leagă o întreagă istorie comună. O istorie mai plină însă de eșecuri decât de succese.
Numirea Giorgianei Hosu în fruntea DIICOT, în pofida avizului negativ al CSM și dosarului de corupție în care era implicat soțul acesteia, a fost, de exemplu, unul dintre eșecuri.
Hosu a demisionat de la DIICOT, instituție care de atunci și până acum a stat sub spectrul interimatului. Nerespectarea avizelor CSM ( consultative) îi este însă dragă lui Cătălin Predoiu, ca dovadă miercuri i-a trimis președintelui Iohannis propunerea de numire la conducerea DIICOT a procuroarei Alina Albu în pofida avizului negativ al CSM.
Giorgiana Hosu i-a purtat însă ghinion lui Cătălin Predoiu, în ianuarie anul acesta a spus că a aflat din „surse neoficiale” că soțul acesteia a fost achitat. Procesul încă nu avusese loc. Scuzele ulterioare nu au reușit să acopere „gafa”.
Predoiu este un maestru al tărăgănărilor, cel mai bun exemplu fiind desființarea controversatei Secții Speciale (SIIJ), care a durat trei ani de zile pentru a fi, de fapt, reînființată sub forma unui departament în subordinea Parchetului General, cu DNA scos complet din ecuație.
Asta după ce initial Predoiu a încercat să creeze pentru magistrați o superimunitate-puteau fi anchetați doar cu avizul procurorului general și anchetați penal și trimiși în judecată doar cu cel al CSM.
Legile justiției au fost și ele întîrziate și au provocat scandaluri publice din cauza diverselor prevederi care reduceau serios independența magistraților.
Legile justiției, care, teoretic, trebuiau să repare ceea ce stricase guvernul Liviu Dragnea au fost adoptate fără a mai aștepta avizul Comisiei de la Veneția, așa cum ceruse Comisia Europeană.
Dar eșecul major al lui Cătălin Predoiu, cel care i-a creat mari probleme în PNL, este pragul privind abuzul în serviciu din Codul Penal. Un șir de bîlbîieli și neasumări.
Din informațiile Europei Libere, Predoiu este cel care la o întâlnire a coaliției de la Vila Lac a propus suma de 250.000 de lei, mai mare decât cea avansată de guvernul Dragnea în OUG 13, apoi a scăzut la 9000 de lei, pentru ca în final Codul penal să fie adoptat fără niciun parg valoric, ceea ce ridică probleme de neconstituționalitate.
Predoiu se poate însă lăuda că are la activ ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), considerat un pas important pentru accederea în spațiul Schengen, lucru care s-a dovedit fals ulterior.
Chiar dacă președintele Iohannis l-ar dori poate pe Cătălin Predoiu la Justiție și după rocada premierilor, există posibilitatea, spun surse din PNL pentru Europa Liberă, unui schimb de ministere.
În compensație pentru ministerul Transporturilor, care ar urma să revină PNL, potrivit Protocolului, dar la care PSD nu ar vrea să renunțe, ar putea fi oferit social-democraților ministerul Justiției.
