Linkuri accesibilitate

Prima lună de ocupație talibană | Cronologia evenimentelor și tensiunile actuale


La o lună după ce talibanii au intrat pentru prima oară în Kabul capturând țara, cetățenii afgani încearcă să trăiască sub condițile impuse de ocupația grupării militante.

Pe 15 septembrie s-a împlinit o lună de la intrarea talibanilor în Kabul și ocuparea prin forță a țării. Astăzi, țara se confruntă cu un colaps economic și umanitar dar și cu un conflict intern.

Ceea ce a început cu capturarea orașelor din nordul țării a dus la cucerirea întregrului Afganistan de către talibani în doar câteva săptămâni. Extragerea cetățenilor, retragerea SUA, drepturile cetățenilor rămași în urmă și formarea unui nou guvern taliban sunt doar câteva dintre temele care au ținut primele pagini ale ziarelor internaționale în ultima lună.

Europa Liberă face o trecere în revistă a celor mai importante evenimentele care au avut loc de la 15 august până astăzi.

15 august: Militanților telibani le este surprinzător de ușor să își croiască drumul până în capitala țării, după ce au capturat orașe din nord precum Mazar-i-Sharif și Kunduz.

Comunitatea internațională își mobilizează resursele pentru extragerea propriilor cetățeni de pe teritoriul țării. Imaginile care au surprins haosul din aeroporturi au captat atenția lumii întregi pentru mai multe zile la rând.

16 august: Președintele Joe Biden anunță public retragerea trupelor SUA din Afganistan. Comunitatea internațională dezaprobă deciziile strategice ale Statelor Unite.

Reprezentantul talibanilor Zabihullah Mujahid dă, în aceeași zi, o declarație de presă anuntând victoria talibanilor. El dorește să dea asigurări comunitatății internaționale că drepturile femeilor vor fi respectate și că nu va exista represiune.

18 august: Proteste împotriva talibanilor au loc în orașul Jalalabad. Trei oameni sunt uciși ca urmare a acestora.

19 august: Imaginile de coșmar de pe aeroportul din Kabul continuă să circule în presa internațională. Mai mulți oameni sunt uciși după ce talibanii deschid focul asupra mulțimii.

Contrar promisiunilor talibanilor, surse locale confirmă că inamicii grupului militant au fost reținuți sau arestați, iar jurnaliștii din țară au fost bătuți. Unor femei le-a fost refuzat dreptul de mearge la muncă.

Proteste au avut loc și la Asadabad și Kabul.

Primul cetățean român este evacuat din Afganistan de către Ministerul de Externe.

20 august: Al doilea cetățean român este evacuat cu succes cu aeronava C-130 Hercules a Forțelor Aeriene Române.

21 august: Talibanii promit să investigheze atrocitățile comise împotriva afganilor. Liderii grupării se apără spunând că haosul de pe aeroporturi nu li se datorează, iar ei încearcă să asigure o evacuare cât mai ușoară.

O navă cu 15 cetățeni români aterizează la Baza Aeriană 90.

22 august: Încă un cetățean român care și-a exprimat dorința de a fi evacuat ajunge în siguranță pe Aeroportul Internațional din Islamabad.

23 august: Haji Mohammad Idris este numit guvernator pentru Banca Centrală a Afganistanului în timp ce țara se adâncește într-o criză economică.

Evacuările continuă sub presiunea termenului limită până la care SUA trebuia să părăsească Afganistanul.

24 august: Autoritățile internaționale avertizează că milioane de afgani ar putea rămâne fără hrană ca urmare a situației tensionate, a pandemiei și a secetei.

25 august: Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a hotărât că România va trimite 200 de militari, pentru o perioadă de cel mult 6 luni, pentru a ajuta la evacuarea şi relocarea cetăţenilor afgani.

26 august: Un atac sinucigaș la Kabul ucide zeci de oameni și 13 soldați americani cu câteva zile înainte de retragerea finală. Unele surse au estimat că bilanțul final al morților s-ar putea să fie 200. ISIS-K, o grupare teroristă a revendicat atacul.

27 august: Armata SUA lansează un atac cu o dronă împotriva grupării ISIS-K. SUA a spus după că atacul și-a atins ținta.

29 august: SUA execută un nou atac cu dronă împotriva unei persoane suspectate că ar fi plănuit un atac sinucigaș. Talibanii le-au reproșat ulterior americanilor că au rănit civili.

30 august: Frank McKenzie, generalul Statelor Unite, anunță finalizarea retragerii trupelor americane din Afganistan, punând capăt unui război de 20 de ani.

Talibanii declară independența Afganistanului.

Aeroportul din Kabul este atacat cu cinci rachete care sunt însă interceptate de un sistem de apărare antirachetă.

31 august: Sunt raportate cozi lungi la bănci și prețuri în creștere. Tot mai mulți oameni fug din Afganistan către țările vecine care nu doresc să fie afectate de conflict.

Miniștrii de Interne ai UE se întâlnesc la Bruxelles pentru o discuție despre protecția granițelor în contextul unui posibil val de refugiați similar celui din 2015.

2 septembrie: Purtătorul de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, declară despre China că ar fi „partenerul principal” al grupului pentru a opri un colaps economic și a reconstrui țara.

3 septembrie: Talibanii declară că au cucerit ultima regiune liberă, Panjshir, la nord de Kabul, însă mișcarea de rezistență condusă de foștii lideri rămași în țară susține că luptele continuă.

4 septembrie: Aeroportul din Kabul se redeschide și se reiau zborurile domestice.

5 septembrie: România extrage 80 de cetățeni afgani pe cale terestră.

7 septembrie: Talibanii anunță noul guvern, „Emiratul Islamic Afganistan”, condus de Mohammad Hassan Akhund. Membrii vechi ai grupării se află și ei în conducere, printre care și foști prizonieri ai închisorii Guantanamo Bay. Mohammad Hassan Akhund se află pe lista Națiunilor Unite pentru terorism din 2001.

13 septembrie: Donatori din întreaga lume promit peste un 1 miliard de dolari ajutor pentru Afganistan după ce programele de asistență rămân blocate ca urmare a lipsei de interes a comunității internaționale când vine vorba de relațiile cu talibanii.

Tot la data de 13 septembrie primul zbor comercial intonațional părăsește aeroportul din Kabul pentru prima oară sub ocupația talibanilor, transportând peste 100 de cetățeni străini.
Tot la data de 13 septembrie primul zbor comercial intonațional părăsește aeroportul din Kabul pentru prima oară sub ocupația talibanilor, transportând peste 100 de cetățeni străini.

14 septembrie: Mii de oameni protestează în orașul Kandahar împotriva planurilor talibanilor de a evacua familii din propriile locuințe.

O lună mai târziu - Pot guverna talibanii?

La o lună de la cucerirea Afganistanului și instaurării legii Shari'a, regimul talibanilor se confruntă cu o serie de crize politice, sociale și economice care le pune sub semnul întrebării capacitatea de a transforma mișcarea dintr-una de gherilă într-un guvern funcțional.

Din mai multe puncte de vedere, talibanii eșuează.

Masato Toriya, un specialist în studii regionale de la Universitatea din Tokyo, spune că guvernului condus de talibani îi lipsește experiența, lucru care înăsprește criza economică, în timp ce condițiile din viața de zi cu zi devin tot mai proaste.

În plus, conflictele interne care izbucnesc între diferitele facțiuni ale talibanilor riscă să arunce țara într-un război civil, spune Toriya.

Analiștii spun că talibanii s-ar putea destrăma, împărțindu-se în grupări mai mici. Rețeaua Haqqani din estul țării ar putea fi o nouă facțiune iar o altă rețea formată din co-fondatorii talibanilor din vestul țării ar putea fi altă facțiune.

Cucerirea unei țări este întotdeauna partea ușoară. Conducerea, în cazul Afganistanului, este partea dificilă,” a spus istoricul William Dalrymple, expert în rivalitățile triburilor de etnie Pashtun.

Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că, dacă rivalitățile interne dintre talibani vor continua, Afganistanul se va confrunta cu o „catastrofă umanitară” și un colaps total al serviciilor de bază.

Circa 9 miliarde de dolari din rezervele băncii centrale ale Afganistanului, Da Afganistan Bank (DAB), se află în străinătate iar talibanii nu au acces la aceste fonduri.

Programele de asistență către Afganistan au fost, de asemenea, blocate iar donatorii spun că plățile vor depinde de comportamentul talibanilor.

Ca urmare a lichidării programelor de asistență, cetățenii se confruntă cu un val de inflație, sărăcie, lipsă de finanțare, o monedă care se prăbușește și o rată a șomajului în creștere.

Fostul guvernator al băncii centrale care a fugit din țară după ce talibanii au preluat controlul, Ajmal Ahmady, a spus că se așteaptă ca lucrurile să se înrăutățească.

În plus talibanii susțin că mișcarea lor este mai moderată acum decât în trecut, însă militanții au îngrădit rapid drepturile femeilor cum ar fi dreptul la educație și dreptul de a munci.

Faptul că talibanii obligă femeile din Kabul dar și din alte părți ale țării să stea acasă nu face decât rău economiei iar promisiunile făcute în trecut în ceea ce privește drepturile femeii par a fi doar vorbe în vânt astăzi.

În mai multe orașe aflate sub controlul talibanilor au avut loc grave încălcări ale drepturilor omului, spun cei de la Human Rights Watch. Au existat rapoarte conform cărora protestatarii din mai multe orașe au fost împușcați mortal.

Human Rights Watch a observat un tipar al execuțiilor. Persoanele ucise sunt adesea foști membri ai serviciilor de securitate, foști membri ai guvernului și rudele acestora, dar și civili.

Talibanii ar trebui să se concentreze acum asupra restabilirii serviciilor guvernamentale care s-au prăbușit după retragerea forțelor SUA din Afganistan însă, după o lună, grupul militar nu reușește nici măcar să asigure servicii de bază.

Talibanii au interzis protestele pașnice și nu le permit nici jurnaliștilor să vorbească despre protestele care au avut loc în țară împotriva ocupației. Unii jurnaliști au fost deținuți și bătuți de către talibani iar alții au părăsit țara. Presa independentă afgană se află acum pe cale de dispariție.

Țara se mai confruntă și cu un exod al migrației. Zeci de mii de afgani care se tem de regimul represiv al talibanilor fug acum din țară. Mulți alții au fost însă lăsați în urmă, aflându-se acum în situația în care se văd nevoiți să vândă ce pot la marginea drumului pentru a avea suficienți bani să își întrețină familiile. Alții folosesc toți banii pe care îi au pentru a fugi în Iran sau Pakistan.

Mulți oameni vând orice obiectele de valoare ar avea,” a spus un vânzător din Kabul. „Oamenii sunt disperați. Nu sunt locuri de muncă și nu sunt bani. Oamenii nu au de ales.”

Conflictul dintre talibani

Neînțelegerile între facțiunile talibane reprezintă altă schimbare importantă din ultima lună. Conflictul a început după ce Mullah Abdul Ghani Baradar, co-fondatorul talibanilor și liderul biroului politic de la Doha, a dispărut din spațiul public la câteva zile după ce a fost numit prim ministru al noului cabinet.

Potrivit unor surse acesta ar fi fost implicat într-un conflict cu Khalil ur-Rahman Haqqani, un personaj important din rețeaua Haqqani și nou ministru al refugiaților. Acest conflict semnalează faptul că există diferențe importante între talibanii din Kabul, Quetta Shura și rețeaua Haqqani care controlează regiunea estică.

Guvernul talibanilor este unul foarte omogen în momentul de față, format în mare parte din membrii de etnie Pashtun. Nu există membri care să fie femei sau membri de minoritate Shi'a, Hazara, Baluch sau care să nu fie dintr-o minoritate nemusulmană.

Potrivit lui Ali Adili, un cercetător din Kabul, noul guvern taliban nu confirmă decât că gruparea se vede îndreptățită să conducă un guvern islamic.

Talibanii au închis, de asemenea, instituțiile statului pentru femei din cadrul fostului guvern. Acest lucru este un semnal de alarmă când vine vorba de viitorul femeilor în Afganistan.

Localnicii din Kabul spun că multe femei sunt pesimiste când vine vorba atât de situația lor socială și economică cât și de siguranța și viitorul lor.

Articol realizat de Ron Synovitz, corespondent la Praga, și de directorul serviciului Gandhara al Europei Libere, Abubakar Siddique. Identitatea altor corespondenți care au contribuit la acest articol trebuie protejată din motive de securitate.
Secțiile ATI Covid din spitalele românești sunt pline de zile la rând
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:54 0:00
XS
SM
MD
LG