Un activist din Belarus așteaptă verdictul justiției sârbe pentru extrădarea sa la „tortură” și „moarte”

Hniot a stat șapte luni într-o închisoare din Belgrad înainte de a fi plasat în arest la domiciliu, în luna iunie a acestui an.

Uniunea Europeană, împreună cu ONG-urile internaționale și sârbe, au cerut eliberarea sa.

Aflat în arest la domiciliu în capitala sârbă, Andrei Hniot, jurnalist, regizor și activist al opoziției din Belarus, se confruntă cu câteva săptămâni dificile în așteptarea unei decizii cu privire la extrădarea sa în Belarus.

Cazul său, în care a fost audiat la Curtea de Apel din Belgrad pe 27 august, a evidențiat încă o dată modul în care guverne autoritare, precum cel din Belarus, se pot folosi de „notificările roșii” ale Interpolului pentru a-i urmări pe disidenți sub acuzații eminamente politice în afara propriilor granițe.

Notificările roșii nu sunt mandate de arestare, ci un instrument de alertă pentru membrii Interpol că o persoană este căutată de autoritățile dintr-o anumită țară.

Hniot a fost arestat pe aeroportul din Belgrad în octombrie 2023, pe baza unui astfel de „aviz roșu” al Interpolului, solicitat de Belarus.

În mai, o instanță din Belgrad a emis o decizie care permite extrădarea lui Hniot în Belarus, verdict pe care jurnalistul și activistul l-a contestat la Curtea de Apel.

Critic al regimului din Belarus, Hniot se confruntă cu acuzații de evaziune fiscală la Minsk.

El a respins aceste acuzații, despre care a spus că sunt „fabricate” și că fac parte din „mecanismul sistematic de persecuție” al autorităților din Belarus împotriva oponenților politici.

În fața instanței, mai mulți susținători ai lui Hniot și activiști anti-război au cerut Serbiei să refuze extrădarea jurnalistului belarus. Unii purtau bannere pe care scria: „Serbia, ne bazăm pe tine” și „Extrădarea este egală cu moartea”.

Hnyot a fost arestat pe aeroportul din Belgrad în octombrie 2023, pe baza unei „aviz roșii” a Interpolului, solicitată de Belarus.

Când a început audierea, Hniot i-a îndemnat pe judecători să nu-l trimită înapoi în „dictatura din Belarus”, unde, a spus el, se poate aștepta la „tortură și, practic, la moarte”.

„Nu trebuie să trimiteți un om nevinovat la moarte”, a spus el în instanță. „Această mică greșeală ar lăsa o amprentă asupra Serbiei. Vă rog să-mi salvați viața, pentru că este foarte ușor de făcut.”

Alegeri contestate

Hniot se numără printre miile de belaruși care au participat la protestele masive din 2020 care contestă victoria electorală a autocratului Alexandr Lukașenko, fostul șef de colhoz aflat neîntrerupt la putere din 1994. Lukașenko a reprimat cu violență toate protestele opoziției și a pus pe butuci presa independentă.

Atunci când fost citat, în iunie 2021, printr-un document judecătoresc nesemnat prin care i se cerea „să se prezinte ca martor” la Comitetul de Investigații din Belarus, avocații săi l-au sfătuit să părăsească țara – pentru că astfel de citații ascund intenția autorităților de a-l aresta.

Hniot a mers în Serbia din Thailanda, unde a trăit în exil, invocând un proiect cinematografic pentru vizita sa.

Susținătorii lui Hniot stau în fața Curții de Apel din Belgrad pe 27 august.

Arestat imediat după ce a intrat în Serbia, Hniot a stat șapte luni într-o închisoare din Belgrad, înainte de a fi plasat, pe 5 iunie, în arest la domiciliu.

Uniunea Europeană, împreună cu ONG-urile internaționale și sârbe, au cerut eliberarea lui Hniot. Purtătorul de cuvânt al UE, Peter Stano, a declarat pentru RFE/RL că Hniot va suferi probabil represiuni politice și va fi maltratat dacă va fi extrădat în Belarus.

Într-o scrisoare deschisă publicată de The Guardian pe 26 august, zeci de regizori de film, actori și artiști europeni au cerut autorităților sârbe să nu-l extrădeze pe Hniot, avertizând că acesta se va confrunta cu „închisoare, tortură și chiar pedeapsa cu moartea” dacă se întoarce în Belarus.

Notificări roșii

Interpolul este sub presiune din partea UE și a guvernelor occidentale pentru revizuirea practicilor sale. Acestea acuză guvernele nedemocratice că folosesc Interpolul ca armă pentru reprimarea disidenței în afara granițelor proprii și că organismul nu este suficient de transparent și de responsabil.

Un raport din 2022 al Harvard International Review spune că Interpolul și sistemul său de „notificări roșii” l-au transformat în „pușca cu lunetă a autocraților, o armă precisă, cu rază lungă de acțiune, folosită de dictatori pentru a criminaliza disidența dincolo de granițele lor”.

Numeroși disidenți și activiști pentru drepturile omului au fost vizați de sistemul de „notificări roșii”, inclusiv Bill Browder, finanțator britanic și activist pentru drepturile omului care a susținut Legea Magnițki prin care au fost impuse sancțiuni oficialilor ruși.

China l-a vizat printr-o astfel de „notificare roșie” pe Dolkun Isa, un activist uigur, demers văzut de comunitatea internațională ca o încercare evidentă de a suprima activismul uigur.

În ambele cazuri, Interpolul a revocat în cele din urmă avizele.

Hniot a declarat pe 10 august pentru Serviciul Balcanic al RFE/RL că a fost informat de Interpol că „notificarea roșie” a fost „supendată și datele șterse din cauza încălcării articolelor 2 și 3 din Statutul Interpol”.

Aceste articole precizează obiectivele organizației și poziția ei neutră și apolitică.

Acuzații de „extremism”

Hniot este fondatorul Asociației Libere a Sportivilor, care este etichetată ca o organizație extremistă în Belarus.

Într-o scrisoare deschisă, semnată de peste 2.000 de sportivi și reprezentanți ai sportului din Belarus, asociația a cerut anularea alegerilor prezidențiale din 2020, despre care a spus că n-au fost nici libere, nici corecte. El a cerut demisia lui Lukașenko și eliberarea tuturor celor arestați în timpul demonstrațiilor postelectorale.

Autoritățile de stat din Belarus folosesc în mod obișnuit acuzațiile de „extremism” ca instrument pentru persecuții politice și reprimarea disidenței.

Peste 1.500 de prizonieri politici sunt deținuți în prezent în închisorile din Belarus, inclusiv jurnaliști, activiști pentru drepturile omului și politicieni.

Între 200.000 și 500.000 de belaruși au fugit din țară după reprimarea protestelor anti-regim din 2020.

Potrivit Reporteri fără frontiere, 35 de jurnalişti din Belarus sunt în prezent în închisoare, iar aproape 500 au fugit din ţară.

Organizația Națiunilor Unite a cerut în mod repetat autorităților din Belarus să elibereze prizonierii politici și să le respecte drepturile.

Societatea Internațională pentru Drepturile Omului, cu sediul în Germania, a descris situația deținuților politici din Belarus drept „catastrofală”, în timp ce grupul belarus pentru drepturile omului Viasna a raportat că cel puțin cinci deținuți politici au murit în arest în ultimii doi ani.

Ca jurnalist, Hniot a contribuit la crearea instituției media Belsat și, de asemenea, a Current Time, rețeaua digitală și TV în limba rusă condusă de RFE/RL.

Apărarea lui Hniot a spus că se așteaptă ca decizia Curții de Apel să fie anunțată în următoarele trei-patru săptămâni.

Conform legii, decizia finală a instanței va fi transmisă ministrului Justiției, Maja Popovic, care poate fie să semneze ordinul de extrădare, fie să-l amâne, fie să respingă complet decizia instanței.

Într-o declarație dată RFE/RL după audierea de marți, Hniot a spus că speră la un rezultat pozitiv datorită sprijinului public puternic pentru cazul său.

Hniot a declarat că a reamintit instanței de responsabilitatea pe care o are, spunând că „o decizie proastă poate distruge viața nu doar a unei persoane, nu numai a mea, dar vă puteți imagina câte sute de oameni sunt în jurul meu: părinții mei, rudele mele, sora mea, prietenii mei".

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI