Școala de vară de la Băile Tușnad și-a deschis porțile miercuri, iar punctul de maxim interes al evenimentului îl va constitui ziua de sâmbătă, când premierul ungar Viktor Orbán își va ține celebrul discurs, alături de președintele Consiliului Național Maghiar din Transilvania, László Tőkés, partener al organizatorilor evenimentului.
Printre invitații autohtoni se regăsesc: liderul UDMR, Kelemen Hunor, foștii miniștri Tanczos Barna și Cseke Attila, primari și președinți de consilii județene aleși pe listele partidului.
Lor li se alătură „jumătate din guvernul Ungariei”, remarcă Olivér Kiss, jurnalist independent, fin cunoscător al evenimentului din județul Harghita, pe care-l urmărește de la începuturile sale, din anii ’90. Vor participa: ministrul Apărării, ministrul Justiției, Energiei, Agriculturii și mulți alți oficiali de la Budapesta.
O precizare lămuritoare: cursurile școlii de vară au debutat în 1991 la Bálványos, în județul Covasna. Între timp, acestea s-au mutat la Băile Tușnad. Printr-o combinație între cele două denumiri de localități s-a ajuns la licența Tusványos și așa i-a rămas numele evenimentului în argoul participanților și asumată apoi oficial și de organizatori.
Și mai surprinzătoare decât apariția lui Viktor Orbán, cu trei zile înainte de prestația personală de sâmbătă - asemeni oricărui turist maghiar, cu rucsacul în spate, cu câteva zile înainte de ziua discursului, implicat gospodărește în chestiuni organizatorice - a fost vizita de curtoazie pe care i-a făcut-o miercuri, la București, premierului român, Marcel Ciolacu.
Mai mult, prânzul privat al celor doi premieri s-a încheiat cu o consemnare făcută imediat de Viktor Orbán pe pagina sa de Facebook, cu o parafrază din filmul Casablanca: „Acesta este începutul unei frumoase prietenii”.
De notat că o întâlnire la nivel de premieri între cele două țări nu a mai avut loc din 2010, de la Summitul Dunării, când Viktor Orbán a susținut o conferință de presă cu premierul român de atunci, Emil Boc.
Analiștii sunt circumspecți, însă, cu privire la scopul întâlnirii, așa cum a fost declarat oficial de Guvernul României într-un comunicat emis după o întâlnire privată privind investițiile în infrastructură.
„Sunt cuvinte care n-au nicio acoperire legată de mari investiții și proiecte care n-au niciun fel de concretețe și nu s-au realizat de zeci de ani și nici nu au șanse să se realizeze de acum înainte. Proiectele acestea de infrastructură sunt fantomatice”, spune analistul Ion M. Ioniță.
„Sigur, cooperarea economică există și Ungaria este un partener economic foarte important pentru România. România este un partener foarte important pentru Ungaria și e bine ca aceste relații să devină și mai puternice”, completează analistul.
„Dar mă refer la investiții de acest fel anunțate. Calea ferată din România este într-o situație deplorabilă, nu se construiește nimic și probabil s-a mers pe confuzia aceasta că se pune un tren de mare viteză. Dacă reparăm căile ferate existente - și nici asta nu facem - poate, dar un un tren de mare viteză adevărat are nevoie de o linie specială, deci ar fi nevoie de investiții foarte mari și de un timp mare de de execuție. Or, nici măcar n-a început în mod concret vreo o discuție reală despre așa ceva”, amintește el.
„Așa că acestea sunt lucruri care n-au nicio bază, nicio credibilitate”, subliniază Ion M. Ioniță.
Cel mai probabil că „a fost și în interesul lui, adică cu siguranță a fost și în interesul lui Viktor Orbán, pentru că nu are o poziție europeană care să îl pună în acum într-o situație favorabilă din cauza pozițiilor sale, a politicii legate de războiul din Ucraina și din cauza politicilor pe care le promovează în ceea ce privește Uniunea Europeană și acuzațiile pe care le aduce în mod continuu Uniunii Europene”, spune Ion M. Ioniță.
Ieșirea din izolare
Politologul Cristian Pîrvulescu spune, însă, că pentru Viktor Orbán este o șansă să iasă din izolarea internațională.
„În fond, pentru Ungaria este un succes, dar la acest succes a contribuit și Kelemen Hunor al cărui rol în organizarea intempestivă a vizitei pare să fi fost important”, spune el.
Cum tema dezbaterii de la Tusványos este Vremea păcii, această vizită sugerează că dincolo de politica oficială, în România ar putea exista și o simpatie pentru poziția maghiară față de Ucraina, atrage atenția analistul.
Până acum, din 2010 de la întâlnirea proaspăt revenitului pe poziția de prim-ministru al Ungariei Viktor Orbán cu prim-ministrul de atunci, Emil Boc, liderii politici români nu au vrut să fie asociați cu acest eveniment, spune profesorul Pîrvulescu, decan al Facultății de Științe Politice din București.
„Iar în 2010 imaginea lui Orbán nu era încă negativă. De altfel, prezența lui Traian Băsescu în 2009 (an electoral în România, când avea nevoie de votul maghiarilor și când Orban era doar liderul opoziției) și în 2010 marca deja o oarecare apropiere de valori. Era vorba însă de populism, nu de anti-europenism, care a devenit între timp marca Viktor Orbán. Și la Tusványos, ca un adevărat papă al maghiarismului, Viktor Orban își anunță, urbis et orbis, mesajele importante.
Aici a vorbit în 2014 de democrație iliberală, pe care o împărtășea cu Putin și Erdogan, aici a anunțat, în 2016, e adevărat, imediat după Brexit, epoca dominației iliberale în lume și tot aici a făcut remarci rasiste anul trecut. Să fie altfel anul acesta?”, se întreabă retoric profesorul Pîrvulescu, în anticiparea coordonatelor de discurs pe care premierul ungar va marșa.
În opinia sa, liderii politici români care au dejunat informal cu autocratul maghiar nu fac decât să-și dea, astfel, acordul implicit față de tezele pe care liderul de la Budapesta le pune în circulație.
„Ceea ce e altfel, este acordul implicit pe care l-au dat liderii politici romani care au dejunat informal și privat cu autocratul maghiar. Pentru aceștia se pare că nu există vreo problemă nici cu revizionismul afișat pe tricourile cu Ungaria Mare, nici cu pozițiile președintei de paie, Katalin Novák, exprimate pe teritoriul României în mai multe ocazii „private”, nici cu iliberalismul și autoritarismul maghiar.
Pe de altă parte, prezența unui alt membru al guvernului, Sorin Grindeanu, fost prim-ministru în momentul Ordonanței 13 dar și lider marcant al PSD - singurul prim-vicepreședinte al partidului după suspendarea Gabrielei Firea - dovedește o perspectivă politică de partid”, spune politologul.
„Or, apropos de «Vremea păcii», tema de la Tusványos, Sorin Grindeanu este cel care a preluat și transmis mesajele anti-ucrainene legate de Canalul Bâstroe”, amintește politologul Cristian Pîrvulescu.
Susținerea pentru Schengen
Cât privește presupusul interes pe care România l-ar avea în perspectiva unei susțineri iluzorii pe care ar putea-o obține din partea Ungariei – despre care nu se știe sigur dacă va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene la jumătatea anului viitor – pentru aderarea la Schengen, lucrurile sunt și mai neclare.
De fapt, nu intrarea României în Schengen pare a fi miza pentru actualul premier PSD, ci, mai degrabă, apropierea alegerilor locale, parlamentare și prezidențiale din Români,a în care succesul poate fi asigurat de modul în care va fi jucată cartea Schengen.
O confirmă chiar președintele UDMR, Kelemen Hunor, recent alungat de la guvernarea PSD cu PNL, care susține că subiectul admiterii României în Schengen va fi repus pe agenda când Ungaria va prelua președinția Consiliului UE.
„Discutiile vor începe după alegerile europarlamentare, deci după 9 iunie și sunt convins că sub președinția ungară va fi pe agendă această chestiune și va exista o susținere din partea Ungariei în continuare”, a declarat Kelemen Hunor.
El s-a arătat foarte iritat de suspiciunea că, de fapt, Viktor Orbán ar fi fost cel care ar fi forțat o apropiere de autoritățile române.
„Aveți informații greșite: invitația a fost din partea lui Marcel Ciolacu. Și bine a făcut! Și a fost acceptată de Orban. Și el a procedat bine”, a declarat Kelemen, solicitat de Europa Liberă să confirme sau să infirme informațiile obținute din rândul organizatorilor școlii de vară, care vorbesc de o voință manifestă a șefului guvernului ungar de a schimba raporturile cu autoritățile române, pornind de la pretextul prezenței private la școala de vară de la Tusványos.
Sădirea fricțiunilor
Premierul austriac Karl Nehammer și Viktor Orbán s-au întâlnit de mai multe ori în acest an pe tema migrației. După ultima întâlnire, România a devenit vinovată de valul migraționist din Austria.
Câteva săptămâni mai târziu, într-un discurs simbolic de Ziua Națională, cu mai puțin de trei săptămâni înainte de alegeri, Orbán a oferit o interpretare alterată a evenimentelor din Ucraina.
El a pus accent nu pe suferința ucrainenilor afectați de invazia rusească, ci la riscurile la care sunt supuși „sute de mii de maghiari” care trăiesc în vestul Ucrainei, invocând o populație minoritară locală, în centrul unor fricțiuni de-a lungul anilor între Kiev și Budapesta, pe fondul viselor latente ale lui Orban legate de Ungaria Mare.
În loc să avertizeze despre pericolul imperialismului rus, el a pus echivalent între interesele rusești și cele ucrainene, avertizând asupra unor false pericole venind dinspre SUA și UE - o alianță de țări europene din care Ungaria face parte.
Lakmusz, un proiect maghiar de fact-checking, a descris ulterior strategia preelectorală a lui Orbán și arată că „a deplasat accentul de la subiecte interne la cele geopolitice și de securitate, în timp ce mesajele anti-opoziție erau împletite cu narațiuni pro-Kremlin și anti-ucrainene, distribuite și accentuate de vastul ecosistem media pro-guvernamental”.
Sensuri alterate ale păcii
Ediția din acest an a Universității de Vară are loc sub auspiciile păcii. Numai că, în contextul invaziei rusești în Ucraina, sensul acordat termenului este unul alterat, care vine în sprijinul propagandei de la Kremlin, adică al țării invadatoare, care vorbește de pace în termenii capitulării necondiționate din partea Ucrainei și a cedării teritoriilor invadate.
Asupra acestui aspect, însuși premierul ungar a fost cel care s-a exprimat până acum cât se poate de explicit, pentru a nu exista niciun dubiu asupra sensului pe care-l acordă termenului în contextul războiului din Ucraina.
În februarie anul acesta, Orbán a declarat unui grup eclectic de figuri conservatoare străine că Ucraina a devenit o epavă neguvernabilă.
„Acum este (ca) Afganistanul”, a spus el în timpul unei mese rotunde despre care a relatat The American Conservative. Vladimir Putin nu va pierde, iar timpul este de partea Rusiei, a argumentat el, numind Ucraina „țara nimănui”.
În Budapesta, guvernul său a sufocat străzile cu panouri anti-sancțiuni, iar Opera de Stat Maghiară pune în scenă o producție a piesei „Război și pace” a lui Serghei Prokofiev.
Criticii săi spun că discursul lui Orbán este, de fapt, o stratagemă politică menită să distragă atenția de la problemele economice din ce în ce mai grave din Ungaria.
Deși în România prețurile au crescut de câteva ori la produsele de bază, în Ungaria mâncarea a devenit atât de scumpă, că mulți unguri se organizează pe Facebook în grupuri pentru a-și face aprovizionarea din România.
Parcările din România ale supermarketurilor de la graniță sunt invadate de autoturisme cu numere de Ungaria. Turismul transfrontalier pentru cumpărături are loc în ciuda faptului că prețurile la alimente au crescut semnificativ și în România în ultimele luni, scrie Transtelex.
Prețurile la combustibil, alimente și îmbrăcăminte sunt mai mici în România, Slovacia, până și în Ucraina invadată de Rusia.
Dovada contaminării cu discursul antirăzboi al oficialilor de la Budapesta o reprezintă opiniile ungurilor, care pun aceste scumpiri pe seama războiului din Ucraina. Dar și România este în imediata apropiere a Ucrainei, până și Ucraina este în război, constată cu ironie reporterul Transtelex.
Un motiv al creșterii prețurilor ar putea fi taxa pe valoare adăugată la alimente, de 27%. Întâmplător sau nu, oficialii din România cochetează și cu ideea măririi cotei de TVA.
Și nu doar creșterea semnificativă a prețurilor este o problemă, ci și limita de achiziționare impusă unor produse de bază. Familiile cu mai mulți copii întâmpină probleme serioase atunci când, de exemplu, sunt puse în situația de a nu putea achiziționa mai mult de un litru, cel mult doi, de lapte.
„Avem trei nepoți și nu putem cumpăra decât unul, maximum doi litri de lapte”, povestește o unguroaică intervievată de jurnaliștii de la Transtelex în parcarea unui supermarket din România.
Așa s-a ajuns la situația paradoxală a creșterii volumului de cumpărături - doar pentru că nu există limitări cantitative - chiar și la produse care, în urmă cu câteva luni, erau mai scumpe în România.
Mesajul lui Orbán despre Ucraina este la antipozi față de retorica alianței occidentale, din care face parte și Ungaria. Remarcile lui Orbán au stârnit indignare la acea vreme în rândul oficialilor ucraineni, care au amenințat că-l vor convoca pe ambasadorul Ungariei.
La doar câteva zile după ce zeci de mii de trupe și tancuri rusești au intrat neprovocate în Ucraina, Orbán a creat o fisură între ucraineni și maghiari, ambele popoare suferind sub hegemonia Moscovei, înainte de colapsul sovietic.
„Următorul deceniu va fi despre cine este capabil să creeze un mediu sigur pentru propria țară, pentru viața de zi cu zi a propriului popor”, a spus Orbán, amintește Andy Heil, de la RFE/RL.
De la „rase mixte” la „timpul pentru pace”. Discursul lui Viktor Orbán
„E timpul pentru pace” este motto-ul sub care se desfășoară ediția din acest an a școlii de vară Tusványos, care a început miercuri și se va încheia duminică.
Despre ce se va discuta, totuși, la școala de vară?
„La Tusványos este pace. Invitatul discută în mod paşnic despre minoritate, îşi exprimă părerea legată de problemele sociale, explică subiectele care ne afectează viaţa de zi cu zi. Politicianul în pantaloni scurţi şi cizme de cauciuc dezbate paşnic probleme de politică naţională, este conştient că Tusványos este centrul lumii, este vremea noastră (s.n.)”, spun organizatorii evenimentului, Consiliul Tineretului Maghiar din România și Fundația Pro Minoritate din Ungaria.
Partener principal le este Consiliul Național Maghiar din Transilvania, condus de László Tőkés.
Lor li se alătură 69 de organizaţii partenere, care oferă peste 500 de programe în treizeci de locaţii din campingul şi terenul de sport de pe malul râului Olt.
Încercarea de mutare a lui de la Timișoara a fost scânteia care a declanșat Revoluția română din 1989.
Sute de oameni, la început enoriași, au făcut scut uman în jurul casei pastorului pentru a împiedica evacuarea sa, dispusă de o hotărâre judecătoarească după ce pastorul a făcut comentarii critice la adresa regimului Ceaușescu în presa internațională.
La școala de vară, din 2011, László Tőkés s-a remarcat prin cereri de autonomie a Ardealului și Ținutului Secuiesc, și chiar prin critici la adresa UDMR, pe care l-a numit partid cu o politică totalitară.
Același UDMR pe care la școala de vară din 2007 îl acuzase de divizarea maghiarilor. În 2011, a deplâns inexistența, în Ardeal, a unei universități maghiare finanțate de stat și a salutat înființarea universităților private Partium și Sapientia, cu sprjinul primului guvern Orbán.
Același Orbán care zilele acestea a făcut gesturi de grație față de șeful guvernului României și cu care premierul Marcel Ciolacu a împărțit un „prânz privat”.
Care este, în acest context, semnalul dat de premierul ungar cu vizita sa de curtoazie făcută premierului român? Să fie acesta, cu adevărat, începutul unui alt tip de relație între România și Ungaria? Care sunt mizele acestei schimbări de macaz?
Până acum, premierului ungar și celorlalți oficiali ai guvernului de la Budapesta li se reproșa că sfidează țara în care au loc cursurile universității de vară. Dincolo de discursurile considerate provocatoare, menite să inflameze orgoliile naționaliste ale țării gazdă și să le afirme pe cele ale țării organizatoare. Un carusel prins într-un vârtej vicios, din care niciuna dintre părți nu dădea semn că este dispusă să iasă.
Primul pas a fost făcut chiar de premierul maghiar. Surse familiarizate cu evenimentul au declarat pentru Europa Liberă că, în ciuda mesajului transmis de autoritățile române, că ar fi fost invitat de premierul Ciolacu să-i facă o vizită, fie și într-un context privat, cel care ar fi luat decizia de a întrerupe tradiția ignorării țării gazdă ar fi fost Viktor Orbán.
Să fie acesta începutul normalizării unei relații până acum alimentată artificial prin diverse declarații și ziceri care nu făceau decât să pună paie pe foc în relațiile tensionate dintre cele două state?
În anii ’90, Universitatea de Vară a început ca o tabără politică eminamente politică, cu discuții între români, maghiari, la care participau politicieni, politologi, academicieni români. Odată cu trecerea anilor, cei din urmă au devenit tot mai puțini.
„Poate și pentru că Fidesz (partidul de guvernământ din Ungaria - n.r.) și Orban sunt omniprezenți, iar lumea nu vrea să se afișeze alături de el”, remarcă jurnalistul independent Olivér Kiss.
Iniţiativa unei astfel de manifestări aparţine Fidesz, chiar dacă partidul nu a figurat niciodată printre organizatori. Însă, Fundaţia Pro Minoritate, care finanțează tabăra, este condusă de membrii proeminenţi ai Fidesz.
Potrivit portalului de investigaţii jurnalistice Átlátszó, Fundaţia Pro Minoritate primeşte sume mari din bani publici printre altele tocmai pentru a susţine financiar Universitatea de Vară „Tusványos”.
Celălalt organizator, Consiliul Tineretului Maghiar din România, este cunoscut ca o organizaţie care susţine politica actualului guvern maghiar. Mai trebuie amintit partenerul special al manifestării, organizaţia Consiliul Naţional Secuiesc, al cărei unic obiectiv politic este obţinerea autonomiei teritoriale pentru Ţinutul Secuiesc.
În aceste condiții, orice asociere fie și doar cu organizatorii nu este de bun augur pentru invitați. „Chiar dacă-i invită, nu mai vin, pentru că totul aici este Fidesz, totul e portocaliu (culorile partidului – n.r.), iar amprenta prea accentuată a Fidesz ar putea să dăuneze. Pe lângă declarațiile lui Orban care spune tot felul de lucruri despre care toată lumea vorbește apoi jumătate de an”, spune jurnalistul.
Dispariția politicienilor români
La începuturile școlii de vară au participat personalităţi ale vieţii culturale şi politice româneşti: Gabriel Andreescu, fostul ministru PNȚCD Ioan Mureşan, Zoe Petre, Valentin Stan şi alţii.
În anul 2010 şi preşedintele de atunci, Traian Băsescu, a participat la evenimentul de la Tuşnad, dar analiştii politici cred că a folosit această ocazie doar pentru a primi susţinere politică de la comunitatea maghiară, pentru că şi atunci a fost ameninţat în parlament cu suspendarea.
Trei ani mai târziu, Traian Băsescu i-a ameninţat pe organizatori că va închide Universitatea de Vară, pentru că acolo politicienii maghiari se comportă „indecent”.
După anul 2000 prezența la eveniment a personalităților din România s-a rărit, odată cu radicalizarea discursurilor politice maghiare, iar cei care au fost totuși au riscat reproşurile colegilor de partid şi ale presei, remarcă Rador.
Astfel Universitatea de Vară de la Tuşnad a devenit un atelier al politicii naţionale maghiare.
László Tőkés, pe atunci europarlamentar, a atras de mai multe ori criticile politicienilor români pentru declaraţiile sale privind solicitarea protectoratului Ungariei pentru minoritatea maghiară din România.
La aceleași cursuri de vară, Orbán a vorbit pentru prima dată despre modelul de „stat iliberal” - ca soluție la problemele actuale.
În discursul său de pe 23 iulie 2022, Orbán a vorbit despre „o lume de rasă mixtă. Iar noi suntem noi, unde oamenii din Europa se amestecă unii cu alții: se mută, își iau locuri de muncă, se mută”. El a adăugat că „suntem dispuși să ne amestecăm unii cu alții, dar nu vrem să devenim o rasă mixtă”.
Afirmațiile sale au fost puternic contestate, iar președintele Klaus Iohannis a cerut UDMR, pe atunci partid aflat la guvernare, să iasă public să-și clarifice poziția.
Cunoscând, așadar, precedentul, și discursul de anul acesta este așteptat cu interes, atât în România cât şi în Ungaria.
Qui prodest?
Atunci, ce s-a schimbat în paradigma relației dintre cele două guverne? S-a schimbat cu adevărat ceva sau este doar un joc de interese la masa puterii interne pentru fiecare dintre liderii participanți la „prânzul privat”?
Pentru politologul Cristian Pîrvulescu lucrurile sunt cât se poate de clare, iar cheia trebuie căutată la PSD, care a preluat recent conducerea rotativă a guvernului în alianța pe care o are cu PNL, după ejectarea UDMR de la guvernare.
„Se pare că în PSD există o nostalgie pentru epoca Dragnea (Liviu Dragnea, fost președinte PSD – n.r.) când relațiile personale cu Viktor Orbán erau excelente. Și Dragnea se pregătea pentru o schimbare a orientării partidului. Și a țării”, spune Cristian Pîrvulescu.
Liviu Dragnea, fost președinte al PSD, a susținut între anii 2017 – 2019 teza controversată a statului paralel și ilegitim, din cauza problemelor pe care le avea în Justiție.
În termeni generali, statul paralel este un tip de guvernare format din forțe oculte, din rețele secrete și neautorizate de putere care funcționează independent de conducerea politică a unui stat. Între timp a executat o condamnare cu închisoarea pentru corupție și a fost ejectat din sfera puterii.
Paradoxal, conducerea guvernului era deținută de PSD, iar numirea premierilor era făcută din ordinul lui Dragnea, dintre apropiații săi. Niciunul dintre premierii numit de el nu rezista mai mult de un an, un an și jumătate la conducerea guvernului. În aceeași perioadă au fost modificate și Legile Justiției, pentru a le face permisive față de problemele pe care Liviu Dragnea le avea în justiție.
În aceeași perioadă în România a apărut și discursul „antisorosist”, o temă predilectă a discursurilor lui Orbán, de altfel, fost bursier al Fundației pentru o Societate Deschisă (întemeiată de George Soros după ideea unuia din cei mai mari filosofi ai secolului XX, Karl Popper, britanic de origine austriacă, autor al volumelor „Societatea deschisă și dușmanii ei”).
Dragnea a încercat să preia acest discurs, fără prea mare succes, pentru a acredita aceeași idee a existenței unui stat paralel care ar deține pârghiile reale de putere și a cărui victimă este.
Discursul său antisorosist, ca al oricărui epigon, nu avea nici pe departe forța de convingere pe care o are Viktor Orbán în țara sa, unde controlează autoritar presa și societatea civilă și unde câștigă fiecare rând de alegeri fără drept de apel acordat rivalilor săi.
Unde vor duce discuțiile de pace din acest an de la școala de vară? Același text declarativ al organizatorilor spune că „dezbaterea aduce progres şi creează pace. Războiul din vecinătatea noastră încă nu s-a oprit, dar şi războaiele ar trebui să aibă un singur rezultat: pacea.”
Or, tocmai pentru o astfel de „pace”, care echivalează pentru Ucraina cu o capitulare în fața invadatorului, vorbește și retorica de la Kremlin.
Măsuri speciale de siguranță
Mai multe organizații românești și-au anunțat intenția de a perturba discursul premierului maghiar Viktor Orbán, de sâmbătă, de la Tusványos.
Mihai Tîrnoveanu, liderul organizației Calea Neamului, care a amplasat ilegal 150 de cruci în cimitirul militar din Valea Uzului, a anunțat chemat mai multe organizații cu orientare extremistă și ultranaționalistă să meargă sâmbătă la locul prelegerii premierului ungar.
Pentru a preîntâmpina apariția lor, organizatorii au condiționat participarea la eveniment de înscrierea prealabilă online. Mai ales că jumătate din guvernul ungar va participa sâmbătă la momentul rostirii discursului lui Viktor Orbán.
După anunțul lui Tîrnoveanu, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a cerut intervenţia forţelor de ordine la momentul discursului.
El i-a scris ministrului de Interne, căruia i-a cerut ca forţele de ordine să nu permită expunerea comunității „la o nouă ruşine, aşa cum s-a întâmplat în data de 8 iulie, la Valea Uzului”.
În zonă au fost semnalate forțe al Poliției, SPP și SRI care să le ofere protecție demnitarilor maghiari aflați în zonă.
